Fraţii Musulmani au început dialogul cu reprezentanţii puterii de la Cairo

Între timp, manifestaţiile împotriva regimului continuau pentru a 13-a zi consecutiv. În pofida acestora însă, viaţa părea să revină treptat la normal la Cairo, unde numeroase magazine şi bănci s-au deschis, iar străzile şi podurile erau în continuare circulabile. Şoferii şi pietonii au revenit în număr mare, iar odată cu ei ambuteiajele şi claxoanele obişnuite.

Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a declarat că susţine discuţiile cu Fraţii Musulmani, în cadrul dialogului iniţiat de vicepreşedintele Omar Suleiman cu toate forţele politice.

Aceasta este prima dată când regimul cheamă această mişcare, interzisă oficial din 1954, la dialogul care are loc la sediul Consilului de Miniştri din Cairo, potrivit agenţiei oficiale Mena.

Aceste discuţii reunesc reprezentanţii Fraţilor Musulmani, pe cei ai partidului Wafd (liberal) şi Tagammu (stânga), membri ai comitetului ales de grupările prodemocraţie ce au lansat mişcarea de contestare care cere, din 25 ianuarie, plecarea preşedintelui Hosni Mubarak, precum şi figuri politice independente şi oameni de afaceri.

Fraţii Musulmani au explicat că participă la aceste discuţii pentru a "proteja revoluţia" şi a apăra revendicările manifestanţilor, după ce iniţial au refuzat orice dialog înainte ca preşedintele Mubarak să plece de la putere.

"Mergem (la dialog) în principal pentru a discuta despre tranziţie, despre alegerea unui nou preşedinte şi a unui Parlament care să reprezinte poporul", a declarat un oficial din cadrul mişcării, Essam al-Aryane.

"Manifestaţiile sunt un drept legitim, ele vor continua dacă revendicările tinerilor nu vor fi îndeplinite", a afirmat el.

Într-un comunicat difuzat în noaptea de sâmbătă spre duminică, mişcarea a anunţat că a decis să "înceapă un dialog" cu puterea "pentru a afla în ce măsură aceasta este dispusă să accepte solicitările poporului".

Anunţul a intervenit după demisia, sâmbătă, a biroului executiv al Partidului Naţional Democrat (PND) al lui Mubarak. Hossam Badrawi, mai deschis la contactele cu opoziţia decât vechii lideri ai PND, a fost numit secretar general al partidului şi îl înlocuieşte pe fiul lui Mubarak, Gamal, multă vreme considerat succesorul tatălui său, la conducerea comitetului politic al PND.

Statele Unite au salutat această demisie ca o etapă "pozitivă" către o tranziţie democratică, dar au declarat că aşteaptă "gesturi suplimentare". Preşedintele Barack Obama, în întrevederile cu mai mulţi lideri străini, a subliniat necesitatea unei "tranziţii ordonate, paşnice, care să înceapă acum", potrivit Casei Albe.

Între timp, armata şi-a consolidat prezenţa în piaţa Tahrir, simbolul mişcării de contestarea a regimului de la Cairo, unde mii de manifestanţi s-au reunit în cursul zilei.

În piaţă, atmosfera era calmă, creştinii şi musulmanii rugându-se împreună. Creştinii au recitat rugăciuni, iar un şeic a recitat "rugăciunea morţilor" în memoria "martirilor" ucişi în timpul violenţelor.

"O singură mână, o singură mână", repetau credincioşii în cor.

Zeci de manifestanţi stăteau în continuare în faţa tancurilor armatei pentru a le împiedica să părăsească piaţa Tahrir, unde câteva sute de manifestanţi şi-au petrecut o nouă noapte în corturi improvizate, în pofida restricţiilor de circulaţie.

Baricadele formate de opozanţii lui Mubarak erau în continuare prezente, potrivit jurnaliştilor AFP.

Anunţul privind demisia biroului executiv al PND a fost decisă după o primă reuniune a lui Mubarak cu mai mulţi dintre noii săi miniştri.

Această reuniune "este o dovadă că el (Mubarak) se agaţă de poziţia sa şi vrea să demonstreze poporului că este încă acolo", a apreciat liderul mişcării de opoziţie Kefaya, Georges Ishaq, în timp ce presa internaţională anunţa mai multe scenarii pentru a i se asigura o ieşire din scenă demnă.

De la 3 februarie, manifestaţiile se desfăşoară cel mai adesea într-o atmosferă calmă. Confruntările dintre poliţie şi manifestanţi din primele zile ale revoltei, apoi între susţinătorii şi opozanţii lui Mubarak la 2 februarie au provocat moartea a cel puţin 300 de persoane, potrivit unui bilanţ neconfirmat al ONU, şi rănirea altor câtorva mii, potrivit unor surse oficiale şi medicale.