Într-un editorial intitulat „Time to muzzle Libya’s mad dog” (Este timpul să punem botniţă câinelui nebun al Libiei), jurnalistul FT subliniază că, deşi mare parte din Libia se află în prezent în afara controlului direct al lui Kadhafi, ordinele sale de a „lupta până la moarte” şi de a „curăţa Libia casă cu casă” sunt în continuare urmate de un grup de susţinători înarmaţi, iar efectele lor nu ar trebui subestimate.
Potrivit FT, comunitatea internaţională nu ar trebui să ignore această situaţie. Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să impună imediat o zonă de excludere aeriană în Libia. O astfel de măsură l-ar împiedica pe Kadhafi să folosească forţele aeriene pentru a-şi bombarda demonstranţii sau pentru a muta trupe şi a aduce mercenari, în scopul prelungirii luptei. Pentru a fi eficientă, interdicţia ar trebui să vizele atât elicopterele, cât şi avioanele.
O astfel de măsură a mai fost impusă în cazul Kurdistanului irakian în 1991, pentru a-i proteja pe locuitori de atrocităţile comise de Saddam Hussein. Acceptul Rusiei şi Chinei ar fi necesar pentru adoptarea unei rezoluţii, iar aceste state au fost dintotdeauna retincente la orice măsură care limitează suveranitatea naţională. Dar ar fi dificil pentru cele două state să justifice blocarea unei rezoluţii, luând în considerare ameninţările tot mai directe ale lui Kadhafi la adresa propriului popor. După masacrele comise în Rwanda, Consiliul a ajuns să accepte faptul că există o „responsabilitate de a proteja” populaţiile de atrocităţile comise de conducătorii săi.
În al doilea rând, comunitatea internaţională are responsabilitatea de a se asigura că asistenţa umanitară ajunge la populaţia libiană. Coridoare prin care un astfel de ajutor să poată fi transportat ar trebui deschise prin Tunisia şi Egipt. Naţiunile Unite ar trebui de asemenea să fie pregătite să protejeze instalaţiile petroliere, dacă Kadhafi începe să le distrugă.
„Regimul autoritar al colonelului Kadhafi se apropie de sfârşit, datorită curajului libienilor. Deşi comunitatea internaţională nu se poate lupta în locul lor, ea trebuie să facă tot ce poate pentru a limita capacitatea distructivă a dictatorului în ceea ce se speră că sunt ultimele sale zile”, se arată în editorialul FT.