FT: Noi propuneri pentru depăşirea impasului bugetului UE / Charles Michel confirmă condiţia statului de drept

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a formulat noi propuneri pentru depăşirea impasului în negocierile pe tema bugetului UE, anunţând un fond destinat crizei Brexit şi confirmând condiţionarea alocării fondurilor pentru redresare de respectarea normelor statului de drept, scrie FT.

Ţările Uniunii Europene care riscă un şoc economic cauzat de Brexit ar putea accesa un fond special de cinci miliarde de euro, potrivit unui plan propus de Charles Michel, preşedintele Consiliului European, pentru depăşirea impasului bugetar, potrivit cotidianului Financial Times. Charles Michel a cedat solicitărilor mai multor ţări, precum Irlanda şi Belgia, care au cerut susţinere financiară suplimentară pentru a rezista unui eventual dublu şoc economic la începutul anului viitor - încheierea fără acord a tranziţiei post-Brexit şi efectele pandemiei.

Iniţiativa este o tentativă a lui Charles Michel pentru deblocarea negocierilor pe tema planului UE de redresare financiară, în valoare de 750 de miliarde de euro, înaintea summitului european de săptămâna viitoare. Preşedintele Consiliului European a cerut "curaj politic" pentru depăşirea disensiunilor referitoare la planul de atenuare a efectelor crizei, asociat negocierilor pe tema bugetului pe termen lung. Alte elemente ale propunerii lui Charles Michel includ accelerarea rambursării creditelor propuse de Bruxelles pentru finanţarea relansării post-pandemie, un mecanism care potrivit preşedintelui Consiliului European poate funcţiona prin colectarea de fonduri printr-un nou sistem fiscal destinat marilor companii şi printr-o taxă pe dioxid de carbon impusă importurilor extracomunitare. De asemenea, în fondul de redresare, nivelul cheltuielilor alocate prin politici ecologice creşte de la 20% la 30%.

Charles Michel a confirmat planul de condiţionare a alocării fondurilor pentru relansare de respectarea normelor statului de drept, dar propunerea sa riscă să fie considerată insuficientă de ţările care vor un sistem dur de sancţionare a statelor care nu respctă independenţa justiţiei. În cadrul sistemului, orice încălcare a normelor statului de drept şi de sancţionare trebuie aprobate prin majoritatea calificată a statelor membre UE, astfel că există posibilitatea ca deciziile să poată fi blocate de Ungaria, Polonia şi aliaţii acestora, notează FT. În urmă cu câteva zile Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă, a declarat că respectarea normelor statului de drept şi combaterea corupţiei vor fi condiţii pentru alocarea fondurilor europene, inclusiv a celor pentru relansare.

Charles Michel a catalogat drept "semnificativ" eventualul Fond de rezervă Brexit, care ar urma să fie utilizat pentru "susţinerea ţărilor, regiunilor şi sectoarelor afectate cel mai mult" de ieşirea Marii Britanii din UE.

Uniunea Europeană a avertizat, joi, cetăţenii britanici să se pregătească pentru controale amănunţite la frontierele europene şi pentru alte probleme care ar putea apărea în cazul expirării tranziţiei post-Brexit fără niciun acord. Negociatorul-şef al UE pe tema Brexit, Michel Barnier, a declarat că rămân "divergenţe semnificative" în negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relaţii bilaterale. În acest context, Comisia Europeană a emis un document privind politicile comunitare prin care avertizează asupra "modificărilor ample şi automate" generate de Brexit.

Charles Michel a precizat că Bruxellesul va evalua până în noiembrie 2020 impactul generat de Brexit, pentru a putea stabili cum vor fi distribuite cele cinci miliarde de euro. Uniunea Europeană şi Marea Britanie au anunţat în ultimele luni că nu au înregistrat progrese majore în negocierile pe tema relaţiilor post-Brexit. Guvernul Boris Johnson a transmis Uniunii Europene în iunie că se opune prelungirii perioadei de tranziţie post-Brexit, amplificând riscurile unui blocaj în relaţiile bilaterale după 1 ianuarie 2021. Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană. Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre UE şi Marea Britanie.

Bugetul Uniunii Europene în perioada 2021-2027 urmează să ajungă la nivelul de 1.100 de miliarde de euro. Liderii statelor europene şi ai instituţiilor UE încearcă să aprobe noul proiect bugetar multianual şi planul de asistenţă financiară în scopul redresării economice propus de Comisia Europeană, în valoare de 750 de miliarde de euro.