FT: UE are puţine mijloace de constrângere a României şi Bulgariei, pe fondul stagnării reformelor

Cu câteva luni înainte de aderarea României şi Bulgariei la UE, blocul comunitar se găsea în faţa unei mari dileme. Pe de o parte, UE era conştientă că cele două ţări nu sunt pregătite pentru aderare, pe de altă parte ştia că nu putea amâna integrarea celor două state balcanice fără a-şi încălca promisiunile şi afecta reputaţia sa, scrie Financial Times.

Tratatele de aderare ale celor două ţări conţin trei clauze care reprezintă o bază legală de acţiune împotriva României şi Bulgariei, dar acestea sunt aplicabile doar până la sfârşitul anului 2009.

"Clauza de salvgardare economică" permite adoptarea de măsuri în cazul în care aderarea unui stat la piaţa comună afectează sectoarele economice europene. Aceasta prevedere nu poate fi însă invocată deoarece problemele semnalate nu sunt de natură economică.

În baza "clauzei pentru piaţa internă", proiectele finanţate cu fonduri europene pot fi suspendate dacă, de exemplu, UE consideră că Sofia şi Bucureştiul nu s-au conformat normelor care reglementează achiziţiile publice. Subvenţiile acordate sectorului agricol ar putea astfel fi reduse sau suspendate. Oficialii de la Bruxelles susţin că nu pot utiliza această pârghie deoarece faptele de corupţie din cele două ţări nu vizează aceste domenii, agricultura şi achiziţiile publice.

Cea de-a treia clauză, referitoare la "justiţie şi afaceri interne", permite statelor comunitare să refuze recunoaşterea verdictelor pronunţate de instanţe din Bulgaria şi România în cazul în care manifestă puţină încredere în sistemele judiciare ale celor două ţări. Statele UE pot invoca astfel articolul şapte din Tratatul UE care suspendă anumite drepturi ale unei ţări membre dacă se constată că aceasta încalcă "grav şi persistent" principiile libertăţii, democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept.