G7 va analiza posibilitatea plafonării preţului petrolului rusesc

Războiul din Ucraina şi consecinţele economice ale acestuia, în special inflaţia în creştere a alimentelor şi a energiei, au dominat summitul din acest an al grupului.

O plafonare a preţului petrolului ar accentua presiunea occidentală existentă asupra Rusiei din cauza sancţiunilor, pe care cancelarul german Olaf Scholz a insistat că le va menţine până când Putin va accepta eşecul în Ucraina.

"Există o singură cale de ieşire: ca Putin să accepte că planurile sale în Ucraina nu vor avea succes", a declarat Scholz la conferinţa de presă de închidere a summitului G7 de trei zile pe care l-a găzduit.

Ideea din spatele plafonului este de a lega serviciile financiare, asigurările şi transportul de mărfuri petroliere de un plafon de preţ. Astfel, dacă un expeditor sau un importator ar dori aceste servicii, ar trebui să se angajeze ca petrolul rusesc să fie vândut la un preţ maxim stabilit.

"Invităm toate ţările care gândesc la fel ca noi să ia în considerare posibilitatea de a se alătura acţiunilor noastre", au declarat liderii G7 într-un comunicat.

G7 consideră că plafonarea preţurilor este o modalitate de a împiedica Moscova să profite de pe urma invaziei sale în Ucraina.

Veniturile din exportul de petrol rusesc au crescut în luna mai, chiar dacă volumele au scăzut, a declarat Agenţia Internaţională pentru Energie în raportul său lunar din iunie.

O plafonare a sumei pe care alte ţări o plătesc Rusiei pentru petrol ar restrânge "resursele pe care Putin le are pentru a purta războaie şi, în al doilea rând, ar creşte stabilitatea şi securitatea aprovizionării pe pieţele globale de petrol", a declarat marţi un înalt oficial al administraţiei americane.

Kremlinul a declarat marţi că Gazprom ar putea încerca să modifice termenii contractelor sale de livrare dacă naţiunile occidentale ar implementa un plafon de preţ pentru gazul rusesc.

Războiul, care a ucis mii de oameni şi a strămutat milioane de persoane, a intrat în a cincea lună şi nu dă semne de diminuare.

Naţiunile G7 doresc să intensifice presiunea asupra Rusiei fără a alimenta inflaţia deja în creştere, care provoacă tensiuni la nivel naţional şi săltează naţiunile în curs de dezvoltare.

Există un "risc real" de foamete multiplă în acest an, deoarece războiul din Ucraina a agravat impactul negativ al crizelor climatice şi al pandemiei COVID-19 asupra securităţii alimentare, a declarat săptămâna trecută şeful Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres.

Liderii G7 s-au angajat marţi să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru combaterea foametei la nivel mondial. Statele Unite vor furniza peste jumătate din această sumă, care va fi destinată eforturilor de combatere a foametei în 47 de ţări şi finanţării organizaţiilor regionale, a declarat un oficial american de rang înalt.

Unele organizaţii neguvernamentale au criticat suma ca fiind mult prea mică. Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite spune că are nevoie de 22,2 miliarde de dolari în acest an.

"Confruntat cu cea mai gravă criză a foametei din ultima generaţie, G7 pur şi simplu nu a reuşit să ia măsurile necesare", a declarat Max Lawson, şeful departamentului de politici privind inegalitatea de la Oxfam. "Multe milioane de oameni se vor confrunta cu foametea".

De asemenea, liderii G7 s-au angajat marţi să creeze un "Club internaţional al climei" pentru o cooperare în domeniul schimbărilor climatice şi au făcut promisiuni privind decarbonizarea sectoarelor industriale.