Proiectul ar fi oferit acestor forţe străine o bază legală pentru a rămâne în Irak după expirarea mandatului acordat de ONU, la 31 decembrie.
Washingtonul şi Bagdadul au purtat negocieri pe tema unui acord de securitate 13 luni, documentul adoptat de Parlamentul irakian la sfârşitul lunii trecute stabilind în detaliu condiţiile pentru staţionarea trupelor americane până la finalul lui 2011.
Celelalte state – Australia, România, Estonia, El Salvador şi Marea Britanie – precum şi o forţă NATO au negociat la rândul lor un acord, conform căruia toate misiunile se vor încheia până la sfârşitul lui mai, după care trupele vor beneficia de o perioadă de graţie de două luni pentru a se retrage până la 31 iulie.
Acordul, aprobat de miniştri săptămâna aceasta, dar respins de Parlament cu 80 de voturi împotrivă şi 68 pentru, va fi retrimis Guvernului pentru amendare.
Fariad Rawndouzi, un parlamentar kurd, a declarat pentru BBC că mulţi dintre colegii săi nu sunt mulţumiţi de formularea din proiect şi vor ca acesta să fie similar celui încheiat de Irak cu SUA. Un parlamentar sunnit a afirmat la rândul său că relaţiile dintre Irak şi alte state ar trebui să fie reglementate prin tratate şi acorduri.
Potrivit corespondentului BBC la Bagdad, dacă proiectul este respins de Parlament la a treia lectură, săptămâna viitoare, Guvernul irakian poate semna acorduri individuale cu fiecare dintre statele respective, oferindu-le trupelor lor o bază legală pentru a rămâne în ţară.
Aceasta este însă o opţiune în caz de urgenţă pe care Guvernul a încercat să o evite, deoarece ar putea să nu existe suficient timp pentru a negocia acordurile până la 31 decembrie.