Găgăuzii se vor pronunţa asupra independenţei şi vor alege între UE şi Rusia, la 2 februarie

Administraţia din Comrat a decis organizarea a 11 birouri electorale pentru referendumul anunţat la 2 februarie, pentru care a fost stabilit şi personalul necesar, anunţă publicaţia electronică gagauzinfo.md.

Potrivit IPN, alegătorii vor primi la referendumul din 2 februarie două buletine de vot. În primul, ei vor trebui să răspundă cu "da" sau "nu" la întrebarea: "Sunteţi de acord cu alegerea cursului de dezvoltare externă a Republicii Moldova îndreptat spre aderarea la Uniunea Europeană?". Al doilea buletin va conţine întrebarea: "Sunteţi de acord cu alegerea cursului de dezvoltare externă a Republicii Moldova îndreptat spre aderarea la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan)?".

Al doilea referendum, organizat în aceeaşi zi, este legislativ şi are un singur buletin de vot, cu întrebarea: "Sunteţi de acord să fie adoptat proiectul de lege de către UTA Găgăuzia care permite locuitorilor din Găgăuzia să-şi exercite dreptul la autodeterminare externă în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent?".

Organizarea referendumului a fost decisă de Adunarea Populară (Parlament) din Găgăuzia în noiembrie anul trecut, iar Procuratura Generală a R. Moldova a anunţat la 9 ianuarie deschiderea unui dosar penal vizând reprezentanţii locali care continuă să facă pregătiri pentru consultarea populară. În plus, decizia Adunării Populare privind organizarea referendumului a fost invalidată şi de tribunalul local de la Comrat, care a decis că legislativul local nu are astfel de competenţe.

Adunarea Populară a Găgăuziei urma să discute vineri într-o şedinţă extraordinară organizarea referendumului, însă aceasta a fost amânată, iar reprezentanţii legislativului local vin la Chişinău pentru discuţii, relatează IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Adunării Populare, dialogul va viza dosarul penal deschis de Procuratura Generală şi citarea deputaţilor din regiune la audieri la Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de bănuiţi.

Potrivit Codului Electoral al R. Moldova, doar problemele locale pot fi supuse unui referendum, nu şi cele de interes naţional.

Iniţiativa organizării referendumului în Găgăuzia intervine în condiţiile în care R. Moldova a accelerat procesul de apropiere de UE şi aşteaptă în cursul acestui an semnarea Acordului de Asociere cu UE, dar şi eliminarea regimului de vize.

Premierul Iurie Leancă a declarat miercuri că ar dori să organizeze o şedinţă de Guvern comună cu Executivul de la Comrat pentru a discuta problemele regiunii şi a apreciat că referendumul nu are nicio legătură cu problemele sociale, de infrastructură şi locuri de muncă ale cetăţenilor, atrăgând atenţia că "este doar un exerciţiu care poate tensiona situaţia" din sudul R. Moldova. În plus, şeful Guvernului de la Chişinăşu le-a cerut miniştrilor să meargă mai des în localităţile din ţară, pentru a le oferi detalii cetăţenilor despre parcursul european al ţării.

Cu o populaţie de aproximativ 155.000 de persoane, dintre care peste 80% sunt găgăuzi (populaţie orotodoxă, de origine turcă), Găgăuzia are propriul Guvern - Comitetul executiv - şi Parlament - Adunarea Populară - şi este condusă de un başcan (guvernator), care este şeful puterii executive. În regiune se vorbesc trei limbi oficiale: în primul rând rusa, apoi găgăuza şi, mai puţin, româna.

În octombrie anul trecut, Parlamentul găgăuz a decis redenumirea obiectelor de studiu în şcoli Limba şi literatura română şi Istoria Românilor în Limba şi literatura moldovenească şi Istoria Moldovei.

Autorităţile au motivat decizia prin prevederile Constituţiei, potrivit cărora limba de stat în Republica Moldova este cea "moldovenească".

Referendumul din Găgăuzia a "inspirat" şi conducerea raionului Taraclia, din sudul R. Moldova, care ar dori, de asemenea, organizarea unuei consultări populare privind obţinerea unei autonomii "pe modelul găgăuz" în cadrul ţării.

Conducerea raionului a adoptat o hotărâre în vederea susţinerii referendumului vizând o eventuală independenţă a Găgăuziei, iar, potrivit presei de la Chişnău, în fiecare localitate din Taraclia sunt planificate adunări ale cetăţenilor, cu votarea deschisă a aceloraşi chestiuni care vor fi propuse spre decizia alegătorilor din UTA Găgăuzia.

Analiştii de la Chişinău au atras atenţia că aceste tendinţe separatiste ar putea "deturna" procesul R. Moldova de apropiere de UE, care nu se anunţă uşor, în condiţiile în care anul acesta sunt programate alegeri europarlamentare, iar Chişinăul se pregăteşte pentru alegerile parlamentare în toamna acestui an, într-un moment în care sondajele de opinie arată o ascensiune a Partidului Comuniştilor.