Gazprom amână oprirea alimentării cu gaze a Republicii Moldova, dar cere plata restanţelor

Gazprom avertizase luni că va sista aprovizionarea cu gaze a Repreblicii Moldova dacă nu achită plăţile restante în 48 de ore. Acum, Gazprom a anunţat că aşteaptă efectuarea plăţilor până vineri. "Obligaţiile contractuale trebuie îndeplinite", a declarat Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

Compania Moldovagaz a primit luni o înştiinţare prin care i se cere să achite plăţi restante în valoare de 73 de milioane de dolari (65,5 milioane de euro), pentru gaz furnizat recent.

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţă, a cerut miercuri Parlamentului de la Chişinău să aprobe o rectificare bugetară care să permită începerea achitării restanţelor către Gazprom. Vicepremierul moldovean Andrei Spînu a declarat că Guvernul de la Chişinău "îşi va onora în totalitate" obligaţiile.

Serghei Kuprianov a precizat că Gazprom şi Republica Moldova ar fi convenit prelungirea contractului privind gazele cu cinci ani, la sfârşitul lunii octombrie, dar prin condiţia ca Guvernul de la Chişinău să rezolve integral problema facturilor şi la timp. Însă au apărut complicaţii în prima lună de prelungire a contractului, din cauza majorărilor de preţuri efectuate de Gazprom, considerate incorecte de către Chişinău.

Premierul moldovean, Natalia Gavriliţă, a declarat la sfârşitul lunii octombrie, potrivit agenţiei Reuters, că Gazprom nu a oferit prelungirea automată a contractului valabil de 30 de ani, ci a propus tarife de trei ori mai mari. "Majorările de preţuri pentru Republica Moldova sunt extraordinar de mari. Au crescut de trei ori şi vor creşte de patru ori dacă vom cumpăra totul de pe piaţa liberă. Ţara nu îşi poate permite acest lucru din punct de vedere politic, economic sau social", declara Natalia Gavriliţă.

La rândul său, Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, afirma că Rusia utilizează resursele de gaze naturale ca instrument de intimidare a Republicii Moldova. "În termeni generali, majorările de preţuri la nivel mondial nu sunt efectul utilizării ca armă a resurselor de gaz, dar, în cazul Republicii Moldova, este vorba despre acest lucru", a declarat Josep Borrell Fontelles, pe 28 octombrie.

"În cazul Republicii Moldova, trebuie luate în considerare caracteristicile politice. Este vorba de o creştere drastică a preţurilor, în contextul problemelor politice, de aceea este necesară susţinerea noastră", preciza Josep Borrell Fontelles, referindu-se la un ajutor de 60 de milioane de euro din partea Uniunii Europene destinat Republicii Moldova.

Conform unor oficiali de la Chişinău citaţi de cotidianul Financial Times, compania Gazprom, aflată sub controlul Kremlinului, a propus Republicii Moldova tarife reduse la gaz natural dacă acceptă modificarea unui acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană.

Administraţia Vladimir Putin a negat că Rusia utilizează resursele de gaz pentru a exercita presiuni politice.

Republica Moldova a decretat starea de urgenţă pentru a face faţă crizei gazelor. Nicu Popescu, ministrul moldovean de Externe, a anunţat în octombrie, potrivit BBC, că, în contextul crizei, Guvernul de la Chişinău a semnat un contract cu firma poloneză PGNiG. "Luni, ţara noastră a făcut istorie. Pentru prima dată, Republica Moldova a cumpărat gaz dintr-o sursă care nu este compania rusă Gazprom", a afirmat Nicu Popescu. Contractul cu firma poloneză prevede livrarea a un milion de metri cubi de gaz natural, dar Republica Moldova va avea nevoie de un volum suplimentar.