George al V-lea s-a confruntat cu Primul Război Mondial. William al V-lea s-ar putea confrunta cu o criză climatică globală: "mai avem 10 ani pentru a rezolva problema"

George al V-lea a fost primul monarh britanic al Casei de Windsor, care a fost creată din Casa de Saxa-Coburg-Gotha. A fost primul împărat al Indiei. A domnit din 6 mai 1910 până la moartea sa de pe 20 ianuarie 1936.

George al V-lea a avut un rol important în gestionarea situaţiei Marii Britanii şi a Imperiului Britanic pe durata Primului Război Mondial.

A fost verişor cu Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, şi Nicolae al II-lea, ţarul Rusiei, care erau liderii principali ai Puterilor Centrale, inamicii Antantei din care făcea parte Marea Britanie.

George al V-lea a schimbat numele familiei sale din Saxa-Coburg-Gotha în Windsor pentru a se distanţa de originea germană şi a câştiga simpatia poporului britanic.

A vizitat frecvent fronturile de luptă şi a susţinut efortul de război prin discursuri şi mesaje patriotice. A fost un simbol al unităţii naţionale şi imperiale în faţa ameninţării germane.

Prinţul William de Wales este fiul cel mare al prinţului Charles şi al prinţesei Diana.

Este al doilea în linia de succesiune la tron după tatăl său. Este căsătorit cu Kate Middleton şi are trei copii: George, Charlotte şi Louis.

Prinţul William de Wales este un activist pentru protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice. Este iniţiatorul unui premiu dedicat soluţiilor pentru schimbările climatice, numit Earthshot Prize.

A vorbit de nenumărate ori despre pericolul pe care îl reprezintă încălzirea globală pentru viitorul planetei şi al civilizaţiei. A criticat liderii mondiali care nu iau măsuri suficiente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi a îndemnat la o acţiune urgentă şi coordonată.

George al V-lea şi prinţul William de Wales au în comun preocuparea lor pentru rolul important în istoria ţării lor şi a lumii, confruntarea cu provocări majore, cum ar fi războaie sau crize ecologice.  

William a spus că mai avem 10 ani să rezolvăm problema schimbărilor climatice. El a făcut această declaraţie în octombrie 2020, când a lansat premiul Earthshot, o iniţiativă care oferă 50 de milioane de lire sterline pentru cele mai bune soluţii pentru schimbările climatice.

El a spus că este nevoie de o acţiune decisivă în următorul deceniu pentru a evita consecinţele catastrofale ale încălzirii globale.

Potrivit Washington Post, prinţul susţine că este mai prioritară salvarea planetei decât explorarea spaţială şi găsirea unei noi planete.

William nu este singurul care avertizează despre termenul limită de 10 ani pentru schimbările climatice. Oamenii de ştiinţă din cadrul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) au avertizat că o încălzire globală cu 1,5 °C va avea consecinţe grave şi chiar ireversibile pentru mediul şi societăţile noastre.

Pentru a limita încălzirea la acest nivel, este nevoie de o reducere rapidă şi profundă a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii ani. Dacă nu se iau măsuri urgente şi ambiţioase, se estimează că pragul de 1,5 °C va fi depăşit între anii 2030 şi 2052, iar consecinţele ar putea fi catastrofale, comparabile cu cele ale unui război mondial. 

Între timp, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, trei ţări care fac parte din Commonwealth, o asociaţie de state care recunosc monarhul britanic ca şef simbolic al asociaţiei, au mişcări republicane care susţin abolirea monarhiei şi proclamarea independenţei faţă de coroana britanică.

Aceste mişcări se bazează pe argumente precum identitatea naţională, suveranitatea populară, costurile financiare şi relevanţa istorică. Totuşi, aceste mişcări nu au reuşit să câştige suficient sprijin popular sau politic pentru a realiza schimbarea constituţională necesară. De exemplu, în 1999, Australia a organizat un referendum pe această temă, dar majoritatea australianilor au votat pentru păstrarea monarhiei, când era Elizabeth a II-a în viaţă. În Noua Zeelandă, mişcarea republicană este slabă şi nu există planuri pentru un referendum în viitorul apropiat. În Canada, mişcarea republicană este mai puternică în Quebec, dar nu are susţinere largă în restul ţării.

Prin urmare, se poate spune că Canada, Australia şi Noua Zeelandă nu-l mai vor pe monarhul britanic ca şef al statului doar din punctul de vedere al unor grupuri minoritare care militează pentru republicanism.

Majoritatea cetăţenilor din aceste ţări sunt fie loiali monarhiei, fie indiferenţi faţă de statutul ei. De asemenea, există o legătură afectivă şi culturală cu familia regală britanică, care este adesea prezentată în mass-media şi vizitează frecvent aceste ţări.

Schimbarea constituţională ar implica şi o serie de provocări juridice, politice şi sociale care ar putea descuraja iniţiativele republicane. Astfel, este puţin probabil ca aceste ţări să devină independente de monarhia britanică în viitorul apropiat.

Scoţia şi Irlanda de Nord sunt două ţări care fac parte din Regatul Unit, o uniune politică şi economică formată din patru ţări: Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Aceste ţări au un grad diferit de autonomie în cadrul Regatului Unit, dar sunt supuse autorităţii Parlamentului şi Guvernului britanic în chestiunile rezervate.

În ultimii ani, au existat tendinţe de independenţă în Scoţia şi Irlanda de Nord, care au fost amplificate de Brexit, ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Aceste două ţări au votat majoritar pentru rămânerea în UE în referendumul din 2016, dar au fost obligate să părăsească blocul comunitar împreună cu restul Regatului Unit la 31 ianuarie 2020. Acest lucru a generat nemulţumire şi frustrare în rândul populaţiilor scoţiene şi nord-irlandeze, care se simt ignorate şi dezavantajate de deciziile luate la Londra.

Dacă George al V-lea a lăsat în urma sa un mare imperiu, William al V-lea ar putea avea ghinionul de a nimeri să domnească ca monarh într-o perioadă a destrămării Regatului Unit.