Germania cere Comisiei Europene limitarea achiziţiilor extracomunitare, în principal chineze, în spaţiul UE: "Pieţele deschise nu pot fi un drum cu un singur sens"

Guvernul Angela Merkel a cerut oficial Comisiei Europene să instituie măsuri mai puternice pentru a le permite statelor membre ale Uniunii Europene blocarea achiziţionării unor companii de către acţionari extracomunitari, o referire în primul rând la China.

Brigitte Zypries, ministrul german al Economiei, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care îi cere înăsprirea reglementărilor în sensul blocării achiziţiilor de companii europene de către China.

"Pieţele deschise nu pot fi un drum cu un singur sens", a argumentat Brigitte Zypries, referindu-se la legislaţia chineză, restrictivă în domeniul investiţiilor în companii de stat.

Potrivit Institutului Mercator pentru Studii despre China, cu sediul în Berlin, investiţiile chineze în Uniunea Europeană au totalizat 35 de miliarde de euro în anul 2016, cu 77% mai mult decât în 2015. În Germania sunt 31% dintre investiţiile chineze în Europa.

Franţa a cerut în iunie, fără succes, limitarea achiziţiilor extracomunitare în UE

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a eşuat, la reuniunea Consiliului European din iunie, să îi convingă pe şefii de stat şi de guvern ai altor ţări să ofere Bruxellesului mai mult control asupra achiziţiilor extracomunitare, în special chineze, în UE, dar subiectul va fi preluat de Comisia Europeană.

Emmanuel Macron, susţinut discret de Germania, voia să îi convingă pe partenerii europeni să acorde atribuţii suplimentare instituţiilor Uniunii Europene pentru a ţine sub control achiziţiile străine în Uniunea Europeană, în principal cele chineze, scopul fiind protejarea sectoarelor comunitare strategice, potrivit cotidianului Le Figaro. Emmanuel Macron, aflat la primul summit european, "insista în mod clar pentru propunere, dar alte ţări au opus rezistenţă", au declarat surse europene. Portugalia, Grecia şi Spania se opun limitării investiţiilor extracomunitare întrucât au nevoie de fonduri "pentru a se menţine pe linia de plutire", a explicat un funcţionar european. Alte state membre, din nordul Europei, au exprimat, la rândul lor, dubii, pledând pentru menţinerea deschisă a pieţelor.

Propunerea lui Emmanuel Macron, susţinută discret de Germania, viza în principal investitorii chinezi, deveniţi din ce în ce mai interesaţi, în ultimii ani, de principalele sectoare industriale europene. Companiile chineze, în special cele de stat, sunt acuzate că oferă la costuri mai mici, folosind metode neconcurenţiale, expertiză şi tehnologii esenţiale. În anul 2016, Berlinul şi Uniunea Europeană au asistat fără a putea face nimic, la transferul unor tehnologii "fabricate în Germania" către China, după ce grupul chinez Midea a achiziţionat compania germană Kuka pentru suma de 4,6 miliarde de euro.

"Este o temă foarte sensibilă din punct de vedere politic", declara în iunie comisarul european al Comerţului, Cecilia Malmström.

"Concurenţa corectă este preferabilă legii junglei", a insistat Emmanuel Macron la summitul UE, în conferinţa de presă organizată alături de cancelarul german Angela Merkel, precizând doar că "s-a propus o mai bună încadrare a investiţiilor strategice".

În realitate, concluziile Consiliului European, rescrise după disensiuni, nu mai invită Comisia Europeană să analizeze subiectul în numele celor 28 de ţări membre, aşa cum era prevăzut iniţial. Iar termenul de control asupra investiţiilor a fost eliminat din declaraţia finală.

Conform unor surse, Comisia Europeană va studia subiectul, din propria iniţiativă. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va relua tema în discursul despre starea Uniunii Europene, programat în septembrie. "Personal, eu împărtăşesc în totalitate abordarea preşedintelui Franţei. Eu vreau o Europă deschisă, nu o Europă oferită altora", a subliniat Juncker.