Germania îşi confirmă opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen

"Cele două guverne au depus eforturi pentru a îndeplini condiţiile tehnice (de aderare) la Schengen. Acest lucru merită elogii", a declarat Thomas de Maiziere în faţa presei, cu ocazia unei reuniuni informale a miniştrilor de Interne şi Justiţie din cadrul UE.

"În paralel, există carenţe şi critici faţă de sistemul judiciar şi corupţia" din aceste ţări, a adăugat el.

Pentru el, este "important să se lege" aspectele tehnice de problemele politice ridicate de starea sistemului judiciar şi de corupţie. "După aceea, vom lua o decizie comună", a adăugat el, în cadrul acestei întâlniri cu presa la Gödöllö, în apropiere de Budapesta.

El a reiterat poziţia comună franco-germană, care califică drept "prematură" aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, format din 25 de ţări.

Şansele Bucureştiului şi Sofiei de a adera în martie 2011 s-au topit ca zăpada la soare după reticenţele exprimate de Franţa şi Germania, comentează AFP.

Intrarea unei ţări în spaţiul Schengen trebuie să beneficieze de acordul tuturor celorlalţi membri, iar reticenţele Germaniei şi Franţei au practic valoarea unui veto.

Ungaria, care deţine preşedinţia semestrială a UE, este favorabolă aderării celor două ţări, în cazul în care acestea îndeplinesc condiţiile tehnice. Miercuri, ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter, a anunţat că România este mai pregătită decât vecinul său din sud.

"România este pregătită să adere în martie dar suntem realişti şi ştim că trebuie să aşteptăm să vedem ce vor spune şi celelalte state", a declarat Traian Igas, ministrul român de Interne, prezent la Gödöllö. El a exclus categoric o intrare în Schengen a României fără Bulgaria.

În interiorul zonei Schengen, peste 400 de milioane de persoane pot călători fără a ţine cont de frontiere din Grecia în Finlanda sau din Portugalia în Polonia.

România şi Bulgaria au aderat la UE în 2007, la trei ani după majoritatea celorlalte ţări foste comuniste.