Germania nu poate sta departe de război: Olaf Scholz, presat să trimită tancuri în Ucraina

Scholz a menţinut o poziţie prudentă în ceea ce priveşte livrările de arme către Ucraina, unde a trimis piese de artilerie sofisticate şi vehicule blindate, precum şi lansatoare multiple de rachete, dar fără a oferi tancuri de luptă.

Ministrul Apărării, Christine Lambrecht, a reiterat această problemă luni şi a spus că nici-o altă ţară nu furnizează tancuri construite în Occident armatei ucrainene “şi am ajuns la o înţelegere cu partenerii noştri că Germania nu va merge singură”.

Dar retragerea trupelor ruseşti în nord-estul Ucrainei, cel mai mare eşec militar al Kremlinului de când a fost forţat să îşi retragă forţele din Kiev şi din nord în martie a provocat apeluri pentru o schimbare de politică.

Oficialii dintr-un număr tot mai mare de ţări NATO cer acum o creştere mare a livrărilor de arme către Ucraina, argumentând că o armată bine aprovizionată ar putea elibera şi mai mult teritoriu. Aceştia au subliniat, de asemenea, rolul important jucat în recentele succese ale Ucrainei pe câmpul de luptă de armele occidentale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acţiune fabricate în SUA, cunoscute sub numele de Himars.

Analiştii au avertizat, de asemenea, că ultimele progrese ar putea lăsa forţele ucrainene suprasolicitate, iar liniile lor de aprovizionare tot mai lungi vulnerabile la atacul rusesc. Acest lucru întăreşte argumentul pentru furnizarea de tancuri şi vehicule cu şenile occidentale, cum ar fi M1 Abrams, Challenger 2 sau Leopard.

“Pentru ca ucrainenii să recucerească teritoriile au nevoie de viteză, protecţie şi foc. Asta se poate obţine doar cu o combinaţie de vehicule blindate, artilerie, apărare aeriană şi tancuri”, a declarat Claudia Major, analist în domeniul apărării la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate.

Dar Lambrecht a declarat luni că Germania “şi-a atins limita” în ceea ce priveşte aprovizionarea Ucrainei, pe fondul îngrijorărilor că stocurile proprii ale Bundeswehr-ului se epuizează periculos. Teama este, a spus ea, că Germania ar putea fi incapabilă să îşi îndeplinească angajamentele militare faţă de NATO.

Acest argument a fost respins săptămâna trecută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Întrebat ce ar trebui să facă ţările care se confruntă cu alegerea de a ajuta Ucraina sau de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de alianţă, el a spus că înarmarea Kievului a sporit propria securitate a statelor membre NATO.

“Asigurându-ne că Rusia, că preşedintele Putin, nu câştigă în Ucraina, ne creştem şi noi propria securitate şi consolidăm alianţa”, a spus el.

“Acest lucru a fost greu pentru Scholz, deoarece a dat cu piciorul principalei cârje a politicii germane de a nu trimite tancuri”, a declarat un diplomat de rang înalt din Berlin. “Practic, el a spus: uitaţi de obligaţiile voastre faţă de NATO, Ucraina este prioritară”.

Alte mari puteri NATO, cum ar fi Franţa, nu văd o dezbatere politică atât de intensă pe această temă, a spus el. “Dar acest lucru se datorează faptului că Germania este percepută ca un fel de test privind sprijinul european pentru Ucraina”, a adăugat el. “De aceea este atât de important”.

Ucraina, de asemenea, intensifică presiunea asupra Berlinului. Marţi, ministrul său de externe, Dmytro Kuleba, a calificat semnalele de la Berlin drept “dezamăgitoare”, afirmând că tancurile germane Leopard şi vehiculele de luptă ale infanteriei Marder sunt necesare acum pentru “a elibera oamenii şi a-i salva de la genocid”.

“Nici măcar un singur argument raţional privind motivul pentru care aceste arme nu pot fi furnizate, doar temeri şi scuze abstracte”, a scris el pe Twitter. “De ce se teme Berlinul şi nu se teme Kievul ?”.

De asemenea, SUA a lăsat să se înţeleagă că Germania ar putea face mai mult. “Oricât de mult aş admira şi aplauda tot ceea ce face Germania, singurul lucru care depăşeşte sunt aşteptările mele cu privire la ceea ce Germania şi SUA vor face mai departe”, a declarat duminică Amy Gutmann, ambasadorul SUA la Berlin, la postul public de televiziune ZDF. “Vom face mai mult, trebuie să facem mai mult”.

Annalena Baerbock, ministrul de externe, a indicat, de asemenea, miercuri, că politica germană privind livrările de arme se poate schimba. “În ceea ce priveşte tancurile de luptă moderne, trebuie să luăm o decizie în acest sens împreună, în cadrul unei coaliţii şi la nivel international”, a declarat ea pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Dar în faza decisivă în care se află Ucraina în acest moment, nu cred că este o decizie care ar trebui amânată prea mult timp”, a spus ea.

Marie-Agnes Strack-Zimmermann, o deputată liberală care conduce comisia de apărare din Bundestag, a mers mai departe. Luni, vorbind la radioul german, ea a făcut apel la toţi cei “care încă nu au înţeles că, într-o situaţie de război ca aceasta, succesele Ucrainei pot fi susţinute doar dacă primesc acum armele de care au nevoie”.

Industria germană de armament îl îndeamnă, de asemenea, pe Scholz să ia în considerare renunţarea la rezistenţa sa la furnizarea de tancuri. Marţi, producătorul de armament Rheinmetall a declarat că a reparat 16 Marders din vechile stocuri ale Bundeswehr-ului: vehiculele erau pregătite pentru a fi trimise în Ucraina, dar nu au primit încă un permis de export din partea guvernului.

Chiar şi propriul partid al lui Scholz, social-democraţii, începe să dea dovadă de mai multă flexibilitate în problema tancurilor. Michael Roth, deputat SPD şi şef al Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului, a declarat că este adevărat că nici-o ţară nu a furnizat încă tancuri şi vehicule de luptă de infanterie occidentale.

“Dar astfel de aranjamente nu sunt stabilite în piatră”, a declarat el pentru radioul german. “De aceea ar trebui să ne aşezăm la masă. cu SUA şi să ne dăm seama ce altceva putem furniza.”