Germania şi Franţa intensifică eforturile pentru consolidarea structurilor militare UE, în replică la politicile Administraţiei Donald Trump

În cursul unei conferinţe de presă organizate la Berlin, ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, şi omologul său francez, Sylvie Goulard, au evidenţiat importanţa unificării eforturilor militare bilaterale pentru a face Uniunea Europeană mai responsabilă în materie de securitate.

"Ştim că prietenia noastră comună şi activităţile merg mult mai departe de relaţia bilaterală. Pentru ambele noastre ţări, este esenţial să dezvoltăm mai multe lucruri pentru Europa şi să colaborăm pentru apărarea comună şi securitatea Uniunii Europene. Este clar că aceste acţiuni vor necesita costuri mai mari, dar este o investiţie bună, pentru protejarea cetăţenilor", a afirmat Ursula von der Leyen.

"Trebuie să cooperăm pentru aprofundarea integrării europene, dar trebuie să fim deschişi, de asemenea, în relaţiile cu alţi parteneri. Este un proiect foarte ambiţios şi nu vrem să le impunem bariere ţărilor care nu împărtăşesc ambiţiile noastre", a declarat, la rândul său, Sylvie Goulard.

În centrul eforturilor se află Structura de Cooperare Permanentă (PESCO), care, potrivit Comisiei Europene, permite unui grup specific de ţări să facă progrese spre politici mai coerente în materie de securitate şi apărare fără divizarea Uniunii Europene. Practic, este un mecanism care permite ţărilor care doresc să lanseze proiecte comune de securitate, fără a obliga celelalte state UE să participe.

În februarie 2017, Alianţa Nord-Atlantică anunţa într-un comunicat oficial că România va consolida cooperarea militară cu Germania şi Cehia, în virtutea unui acord semnat de miniştrii Apărării ai celor trei ţări cu ocazia unei reuniuni NATO. "Miniştrii Apărării din Germania, România şi Cehia au semnat acorduri în sensul aprofundării relaţiilor militare. În acest cadru, Brigada a 4-a de Reacţie rapidă a Cehiei şi Brigada Mecanizată 81 a României vor colabora strâns cu Divizia a 10-a de Blindate şi cu Divizia de Reacţie Rapidă din Germania", anunţa Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul propriu. În cadrul Conceptului NATO "Naţiuni Cadru", armatele mai mici îşi pot integra capacităţi militare în structuri de organizare puse la dispoziţie de naţiuni mai mari. "Prin aceste acorduri, Cehia şi România acceptă să contribuie cu câte o brigadă militară la o divizie multinaţională comandată de Germania", declara în februarie Camille Grand, asistent al secretarului general NATO pentru Investiţii în Apărare. Conceptul "Naţiuni Cadru" conferă o nouă dimensiune modului în care NATO abordează cooperarea multinaţională, a subliniat Camille Grand.

Recent, statele Uniunii Europene au stabilit să aloce fonduri suplimentare pentru proiecte militare europene, în contextul ieşirii din Blocul comunitar a Marii Britanii, care se opune oricăror iniţiative ce ar putea conduce la crearea unei armate a UE. Cu ocazia reuniunii ministeriale a Agenţiei Europene a Apărării, prezidată de Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, s-a decis constituirea unui Mecanism pentru Cooperare Financiară ca sursă pentru finanţarea structurilor de apărare ale Uniunii Europene.

La sfârşitul anului 2016, Uniunea Europeană a lansat cel mai mare proiect de cercetare pentru consolidarea apărării din ultimii zece ani, în contextul deciziei Marii Britanii de ieşire din spaţiul comunitar şi al riscurilor ca Administraţia Donald Trump să nu mai respecte angajamentele de securitate. În scopul relansării cooperării în materie de apărare, Comisia Europeană a propus crearea unui fond de cinci miliarde de euro şi anularea reglementărilor care opreau investiţiile pentru apărare din bugetul comun al UE. Miniştrii de Externe ai statelor europene au pledat, în contextul victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru consolidarea sistemului UE de apărare, în timp ce Federica Mogherini, Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe, a catalogat Uniunea Europeană drept o "superputere".

Citeşte şi: Retragerea SUA din Acordul climatic. Reacţii de "regret" ale liderilor mondiali în faţa deciziei lui Trump. Vladimir Putin: "Nu l-aş condamna pentru decizia luată" | INFOGRAFIC cu ţările semnatare ale pactului

Citeşte şi: Mari companii americane CRITICĂ decizia lui Trump de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris: General Electric, Facebook, Goldman Sachs şi Walt Disney. Apple şi Google iau distanţă de preşedintele SUA

Citeşte şi: Emmanuel Macron, ironie la adresa lui Donald Trump după anunţul retragerii SUA din Acordul climatic: „Să facem planeta noastră măreaţă din nou!”

Citeşte şi: Donald Trump anunţă RETRAGEREA Statelor Unite din Acordul climatic/ Germania, Franţa şi Italia regretă decizia şi refuză orice renegociere

Citeşte şi: Jean-Claude Juncker, şeful Comisiei Europene: Donald Trump "nu înţelege" Acordul de la Paris. Nicio ţară nu poate ieşi brusc din Tratat