Germanii sunt nemulţumiţi de prestaţia cancelarului social-democrat Olaf Scholz la un an după alegeri

De ce germanii au votat cu stânga? 

Angela Merkel a fost cancelarul Germaniei timp de 16 ani, formând patru guverne de coaliţie (de trei ori cu social-democraţii şi o singură dată cu democraţii liberali).  Ea a şi-a început mandatul de cancelar alături de social-democraţi când Germania se afla în plin boom economic care a durat până în 2009, când a decis să colaboreze cu democraţii liberali. Criza economică, criza monedei euro şi gestionarea colapsului financiar al Greciei a determinat-o din 2009 să meargă mai departe cu social-democraţii. Sub ea, Germania a rămas motorul economic şi industrial al Uniunii Europene până la scandalul Volkswagen şi procesul de demolare a reactoarelor nucleare de teama unui accident nuclear ca la Fukushima, făcând ţara dependentă energetic de gazul rusesc. 

Merkel a negociat un plan de stimulare a creşterii economice cu UE, axându-se pe investiţii în infrastructură pentru a combate recesiunea, dar şi pe tranziţia către energiile verzi (eoliană, solară) pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon. A abolit serviciul militar obligatoriu, a reformat sistemul de sănătate şi a găzduit milioane de refugiaţi şi imigranţi veniţi din Siria şi Irak ca urmare a conflictelor din Orientul Mijlociu. Mandatul ei s-a încheiat cu o Germanie aflată în declin din cauza pandemiei de coronavirus. Dar a rămas în istorie ca Doamna de Fier a Europei, fiind liderul senior al G7 de patru ori. După ce în 2018 a decis că nu va mai candida pentru al cincilea mandat, în 2021, majoritatea alegătorilor au votat cu Partidul Social-Democrat german. 

Olaf Scholz a devenit noul cancelar, dar abia după ce a negociat formarea unei coaliţii de guvernare alcătuită din miniştrii proveniţi din Partidul Social Democrat (SPD), Partidul Democrat Liber Democrat (FDP) şi Partidul Verzilor (G). Germanii, afectaţi de creşterea şomajului ca urmare a restricţiilor pandemice, au fost atraşi de programul de guvernare de stânga al lui Olaf Scholz, care a obţinut o majoritate în  Parlamentul Federal German/ Bundestag. 

Stânga se prăbuşeşte acum în sondaje 

În 2022, Germania a fost devastată economic de invazia rusă a Ucrainei şi de efectele sancţiunilor economice asupra Rusiei care au dus apoi la sistarea livrării de gaz rusesc. Germania trece acum prin cea mai gravă criză de la recesiunea din perioada Republicii de la Weimar încoace. 

În ciuda faptului că a avut un răspuns mult mai prudent decât cel al altor ţări occidentale, Scholz a supravegheat o creştere a bugetului german de apărare, transporturile de arme către Ucraina, a încetat proiectul Nord Stream 2 şi încearcă acum să renunţe la gazul rusesc. 

Însă mulţi germani de rând sunt acum nemulţumiţi de scăderea nivelului de trai, de scumpiri, dar mai ales de programul de economisire a energiei electrice, a apei, a gazului şi a căldurii pentru consum pe o perioadă de doi ani.

Afaceriştii germani se plâng şi ei că nu mai au vânzări şi nu mai pot face faţă scăderii economice. 

Scholz a declarat că guvernul său rămâne angajat să elimine treptat energia nucleară  în ciuda creşterii preţurilor la energie. 

Conservatorii, pe primul loc în sondaje 

Uniunea Creştin-Democrată sau CDU (o alianţă conservatoare de centru dreapta) este acum pe prima poziţie în cel mai recent sondaj efectuat de INSA între 24 şi 28 octombrie, pe un eşantion de 1.230 de persoane. 

CDU conduce cu 6%, având 26%. 

Partidele din cadrul coaliţiei sunt în scădere: SPD - 20%, FDP - 9%, G -18%.

CDU este condus în prezent de creştin-democratul Friedrich Merz, care s-a remarcat în anii 1970-1980 în Germania Federală ca un anticomunist convins, descriindu-se cca un conservator din punct de vedere social şi ca un liberal din punct de vedere economic.

El se mai consideră vocea tradiţionalismului german şi al mediului de afaceri. 

Catolic şi pro-american, este susţinător al UE şi al NATO, şi pledează pentru o unire mai strânsă şi pentru formarea unei armate europene. 

Catolic şi de origine hughenotă, este de profesie avocat şi multimilionar, având licenţă de pilot şi deţine două avioane private. 

Pericolul ca Extrema Dreaptă să vină la putere în viitorul apropiat persistă 

Alternativa pentru Germania, sau AfD, condus în prezent de Alice Weidel şi Tino Chrupalla, este un partid naţionalist şi populist anti-imigraţie, eurosceptic, conservator şi anti-islam, ce a fost fondat în 2013. La alegerile din acel an, n-a obţinut decât 4.70%. 

La alegerile din 2017, AfD s-a situat pe locul trei, obţinând 12,6% şi 94 de locuri în parlament, fiind primul partid naţionalist de extremă dreaptă care a ajuns acolo după al Doilea Război Mondial. 

În 2021, AfD a scăzut enorm, situându-se pe locul cinci, obţinând 10.3% şi 83 de locuri în parlament. 

În prezent, AfD are o popularitate de 15%.