Grupul Just Stop Oil şi mişcarea globală „degrowth". Dezindustrializare prin acte de „eco-terorism"

"Doar opriţi petrolul!"

Pe 13 martie, 30 de activişti ai grupului au perturbat cea de-a 75-a ediţie a premiilor de film ale Academiei Britanice (BAFTA), raportează The Guardian. 

Pe 21 martie, un alt activist a oprit meciul de fotbal la Goodison Park din Liverpool când a fugit pe teren şi s-a legat de un stâlp de poartă. 

Din 1 aprilie până pe 28 aprilie, zeci de activişti au sabotat pompele şi staţiile de la benzinării şi au intenţionat să întrerupă aprovizionarea cu combustibil în sud-estul Angliei prin paralizarea a zece unităţi şi terminale petroliere. 

Pe 3 iulie, un grup de manifestanţi ai grupului  a păşit pe pistă la o cursă de Formula 1. Cursa a fost suspendată din cauza unui accident, iar ca urmare, manifestanţii au fost arestaţi de poliţie. Totuşi, acţiunile manifestanţilor au fost susţinute de către trei piloţi de Formula 1, inclusiv Lewis Hamilton, transmite BBC. 

În iulie 2022, doi activişti s-au lipit de pictura lui John Constable, Car de transportat fânul, de la Galeria Naţională din Londra, şi au declarat că pictura este o viziune apocaliptică a viitorului, descriind colapsul climatic ce va urma.

Tot în aceeaşi lună, alţi doi activişti s-au de o copie a picturii faimoase a lui Leonardo da Vinci, Cina cea de Taină. Amândoi au fost arestaţi de poliţie după ce au fost dezlipiţi de rama picturii.  

În august 2022, alţi activişti au vandalizat şapte benzinării din centrul Londrei şi au blocat drumuri importante, rezultând mai multe arestări. 

Pe 14 octombrie, două activiste tinere au aruncat cu supă de roşii pe o versiune a picturii lui Vincent van Gogh, Floarea Soarelui din Arles de la Galeria Naţională, apoi s-au dat cu lipici pe mâini ca să le lipsească de peretele de sub tablou. Cele două activiste au strigat că  „Criza provocată de creşterea costului vieţii provine din energiile fosile - viaţa cotidiană a devenit nesustenabilă pentru milioane de familii care suferă de frig şi de foame - ele nu dispun nici măcar de mijloacele financiare pentru a-şi cumpăra o conservă de supă".

În dimineaţa zilei de 17 octombrie, alţi doi activişti au provocat blocarea Podului Reginei Elizabeth a II-a timp de 36 de ore, fiind redeschis abia în seara zilei de 18 octombrie. Au fost arestaţi după ce au convenit cu poliţiştii să părăsească podul. 

20 de membri ai grupului au vandalizat cu spray portocaliu vitrinele unui magazin de lux Harrods. Toţi făptaşii implicaţi au fost arestaţi pentru distrugeri şi vandalism. 

Cel mai recent atac a fost pe 24 octombrie, asupra unei statui de ceară a regelui Charles al III-lea din Muzeul lui Madame Tussauds, când doi activişti, o femeie şi un bărbat, au aruncat spre aceasta cu tort de ciocolată, declarând în faţa vizitatorilor şocaţi: „Ştiinţa este clară. Cererea este clară: opriţi noile proiecte petroliere şi de gaz. E o nimica toată ca o bucată de tort". 

Membrii grupului declară că nu vor renunţa şi „vor protesta până vor fi închişi cu toţii", transmite The Guardian. 

Cine finanţează aceste grupuri? 

Grupul este finanţat de filantropi de la o fundaţie climatică din Los Angeles, raportează The Guardian. „Suntem principalul finanţator instituţional”, a spus directorul executiv de la Fondul de urgenţă climatică din Los Angeles sau CEF, Margaret Klein Salamon.

În 2022, CEF a acordat donaţii în valoare de 1,7 milioane de dolari activiştilor din 25 de ţări, inclusiv Marea Britanie, SUA, Australia Canada, Franţa, Germania şi Elveţia. S-a concentrat în special pe Marea Britanie, cu 650.000 de dolari acordate în acest an unor grupuri precum Just Stop Oil şi Extinction Rebellion. Extinction Rebellon este o altă mişcare globală cu scopul declarat de a folosi nesupunerea civilă nonviolentă pentru a forţa acţiunile guvernamentale să prevină colapsul climatic şi distrugerea biodiversităţii. 

Înainte de pandemia de coronavirus, Margaret Salamon a spus, „mişcarea era într-o creştere absolută, câştigând atât de mult impuls, încât că Ziua Pământului din anul 2020 trebuia  să fie cea mai mare demonstraţie de mediu din istorie. Dar pandemia de Covid pur şi simplu a accelerat vântul în pânze şi aşa că această revoltă din aprilie 2022 este răspunsul. E ca şi cum, OK, mişcarea este revigorată şi mai plină de energie. Just Stop Oil şi Scientists Rebellion sunt exemple grozave ale modului în care nu doar s-a întors fenomenul, ci a crescut în ultimii doi ani”.

Scientist Rebellion este un grup internaţional de oameni de ştiinţă ecologisti care militează pentru decreştere globală. Este o organizaţie soră cu Extinction Rebellion. Ei încearcă să crească gradul de conştientizare cu privire la schimbările climatice prin implicarea în nesupunere civilă non-violentă. În aprilie 2022, membrii grupului au blocat drumuri în Berlin în semn de protest împotriva extracţiei de petrol din Marea Nordului. 

Un alt donator notabil al grupului Just Stop Oil a fost Aileen Getty, un descendent al familiei care a fondat compania Getty Oil.

Ea însăşi a declarat că nu a lucrat niciodată în industria combustibililor fosili. Potrivit The Guardian, ea susţine că a aplaudat gestul activiştilor care au stropit tabloul lui Van Gogh cu supă de roşii. 

Pare să fie un război ascuns între filantropii ecologişti de stânga din California, care donează milioane de dolari unui grup ecologist care comite acte de vandalism împotriva petroliştilor conservatori din Regatul Unit, dar guvernanţii din cele două ţări nu au oferit comentarii publicităţii în privinţa acestui fenomen.

Este un fenomen ecologist care escaladează şi pe care opinia publică conservatoare şi susţinătorii consumerismului tind să catalogheze grupul Just Stop Oil drept o organizaţie  eco-teroristă. 

Dan Wootton,  un jurnalist şi radiodifuzor născut în Noua Zeelandă, fost redactor executiv la The Sun, i-a criticat pe activişti pentru că pun vieţile oamenilor în pericol şi a insistat „că trebuie să fie aruncaţi în închisoare".

Gazda emisiunii GB News a scris în Mail că toţi avem libertatea de exprimare şi dreptul de a protesta. „Dar acţiunile celor care reprezintă  Just Stop Oil”, a susţinut el, „au mers prea departe şi au constituit un act de eco-terorism”.

Ce este mişcarea „degrowth"? 

Decreşterea este un termen folosit atât pentru o mişcare politică, economică şi socială , cât şi pentru un set de teorii care critică paradigma creşterii economice.

Poate fi descris ca un cadru extins care se bazează pe criticile sistemului economic centrat pe creştere în care trăim.

Decreşterea se bazează pe idei dintr-o gamă variată de linii de gândire, cum ar fi ecologia politică, economia ecologică, ecologia politică feministă şi justiţia ecologică, subliniind prejudiciul social şi ecologic cauzat de urmărirea creşterii infinite şi imperativele de „dezvoltare” occidentale.

Decreşterea subliniază necesitatea de a reduce consumul şi producţia globală şi pledează pentru o societate justă din punct de vedere social şi durabilă din punct de vedere ecologic, cu bunăstarea socială şi a mediului care înlocuieşte PIB -ul ca indicator al prosperităţii.

Prin urmare, deşi este probabil ca PIB-ul să scadă într-o „societate de decreştere”, adică o societate în care obiectivele mişcării de decreştere sunt atinse, acesta nu este obiectivul principal al decreşterii.

Argumentul principal al susţinătorilor decreşterii este că o expansiune infinită a economiei este fundamental contradictorie cu graniţele planetare finite.

Decreşterea evidenţiază importanţa autonomiei, a auto-organizarii comunităţii, a fericirii şi a convivialităţii.

Mişcarea de „decreştere” a apărut din preocupările legate de consecinţele productivismului şi consumerismului asociate cu societăţile industriale (fie capitaliste sau socialiste ): 

• Disponibilitatea redusă a surselor de energie 
• Scăderea calităţii mediului (vezi încălzirea globală , poluarea , ameninţările la adresa biodiversităţii)
• Declinul sănătăţii florei şi faunei de care depind oamenii sau cea de-a şasea extincţie
• Creşterea efectelor secundare negative ale societăţii , de la sărăcie şi inegalitate la poluare
• Utilizarea în continuă expansiune a resurselor de către ţările din Prima Lume pentru a satisface stilul consumerist de viaţă prin mai multe alimente şi energie care produc mai multe deşeuri, în detrimentul Lumii a Treia (neocolonialismul)

Mişcarea are ca obiective:

• Reducerea impactului asupra mediului al activităţii umane; 
• Redistribuirea veniturilor şi a bogăţiei atât în ​​interiorul ţărilor, cât şi între acestea; 
• Promovarea tranziţiei de la o societate materialistă la una convivială (prietenoasă) şi participativă.