Gryşcenko: Ne-au stârnit îndoială condiţiile suplimentare ale României pentru Acordul de mic trafic

"Dialogul referitor la Acordul privind micul trafic de frontieră dintre Ucraina şi România s-a început încă din 2007. Părţile au efectuat schimbul textelor proiectelor Acordului respectiv şi, după două runde de negocieri ucraineano-române, în iulie 2008 şi în februarie 2009, ca rezultat aproape că au convenit complet referitor la textul acestuia. Dar, după aceasta, partea română a înaintat condiţii suplimentare, argumentarea cărora a trezit îndoială părţii ucrainene şi, trebuie să spun sincer, nu se află în acord cu practica, pe care am folosit-o la încheierea acordurilor similare cu alte ţări vecine - Ungaria, Slovacia şi Polonia", precizează ministrul de Externe, Konstantin Gryşcenko, conform Ambasadei Ucrainei la Bucureşti.

El spune că, în opinia Ucrainei, "Acordul privind micul trafic de frontieră este necesar, în primul rând, pentru sute de mii de cetăţeni de pe ambele părţi ale frontierei, care au legături de familie, culturale şi spirituale, de asemenea şi pentru autorităţile locale, care doresc să dezvolte cooperarea transfrontalieră în toate domeniile".

Pe de altă parte, Gryşcenko spune că problema deschiderii a două noi oficii consulare româneşti în Ucraina - condiţie necesară în viziunea României pentru încheierea Acordului de mic trafic - ar trebui tratată separat.

"În ceea ce priveşte extinderea prezenţei consulare, noi propunem să plasăm această problemă într-un format separat al negocierilor bilaterale, luând în considerare principiile de reciprocitate şi paritate", explică Gryşcenko.

Ministrul ucrainean de Externe consideră, de asemenea, că "minorităţile naţionale întotdeauna au fost un punct sensibil în relaţiile bilaterale dintre state, pe teritoriul cărora locuiesc comunităţi etnice ale altei părţi".

El spune că în Ucraina autorităţile se mândresc cu nivelul de asigurare a necesităţilor educaţionale, cultural-spirituale şi informaţionale ale cetăţenilor ucraineni de origine română, precum şi ale polonezilor, ungurilor, evreilor, bulgarilor şi ale reprezentanţilor altor etnii care sunt cetăţeni ai Ucrainei.

"Totodată, cunosc destul de bine încercările false de a «plasa» chestiunea privind situaţia minorităţilor naţionale în categoria celor «problematice». Anume pentru a diminua oarecare încordare, care, după părerea noastră, într-un mod absolut artificial învolburează societatea în jurul acestei teme, Kievul şi Bucureştiul au iniţiat încă în 2006 procedura de monitorizare comună a asigurării drepurilor şi libertăţilor persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene în România şi celei române în Ucraina. Este important de menţionat, că această procedură are loc cu participarea experţilor de la Consiliul Europei şi OSCE", mai spune el.

Ministrul ucrainean de Externe a făcut o vizită la Bucureşti în 18 mai.