Personalul centralei a declarat că această creştere a „densităţii fluxului de neutroni”, care, dacă ar fi semnificativă, ar putea indica o reacţie nucleară necontrolată, nu ar reprezenta o ameninţare a unui astfel de eveniment pe baza calculelor matematice, potrivit Reuters.
Nivelurile ridicate de radiaţii şi daune înseamnă că nu este posibil să se determine cu exactitate situaţia de sub blocul distrus. „După înfiinţarea unui nou spaţiu de siguranţă care a fost în poziţia proiectată de mai bine de patru ani, se observă de fapt o creştere a densităţii fluxului de neutroni”, au declarat oamenii de ştiinţă de la Institutul Ucrainean pentru Probleme de Siguranţă ale Centralelor Nucleare.
„În prezent, citirile senzorilor din toate încăperile arată valori stabile, fără o tendinţă ascendentă. Nivelurile actuale nu reprezintă o ameninţare a unei reacţii în lanţ care se autosusţine”, au declarat reprezentanţii centralei de la Cernobîl.
Oamenii de ştiinţă de la Institutul Ucrainean pentru Probleme de Siguranţă ale Centralelor Nucleare au declarat că înainte de a începe lucrările de instalare a noului adăpost la sfârşitul anului 2016, combustibilul a fost răcit de apa de ploaie, care dispăruse de atunci.
„Pe baza estimărilor predictive, este de aşteptat ca în viitor să existe o creştere a densităţii fluxului de neutroni, care va fi determinată de procesul de pierdere a umezelii”, au spus ei într-un comunicat.
„Datele experimentale actuale au confirmat această ipoteză ştiinţifică”, au spus ei, adăugând că au studiat şi monitorizat cu atenţie unitatea avariată.
Al patrulea rector de la Cernobîl, la 108 km nord de capitala Kiev, a explodat în aprilie 1986 în timpul unui test de siguranţă greşit, reprezentând cel mai grav accident nuclear din lume. Au fost răspândiţi nori de radiaţii în toată Europa şi zeci de mii de oameni au fost obligaţi să evacueze zonele afectate.