Guvernul olandez şi-a cerut scuze soldaţilor trimişi să menţină pacea în Bosnia, la Srebrenica, acum 27 de ani

Guvernul olandez şi-a cerut oficial scuze sâmbătă soldaţilor care au fost trimişi ca membri ai forţelor de menţinere a păcii ale ONU pentru a apăra enclava bosniacă Srebrenica, fără a avea suficientă putere de foc şi personal pentru a menţine pacea.
Soldaţii, veterani în prezent, au fost depăşiţi de forţele sârbilor bosniaci mai puternic înarmate, conduse de generalul Ratko Mladic, care a continuat să masacreze 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani în iulie 1995, într-o baie de sânge pe care un tribunal internaţional pentru crime de război a catalogat-o drept genocid.

3174 afișări

Imaginea articolului Guvernul olandez şi-a cerut scuze soldaţilor trimişi să menţină pacea în Bosnia, la Srebrenica, acum 27 de ani

Sursa foto: AP

Premierul Mark Rutte s-a adresat sâmbătă la o bază militară din centrul Olandei, în faţa a sute de veterani ai unităţii de menţinere a păcii Dutchbat III, spunându-le că, după aproape 27 de ani, "unele cuvinte încă nu au fost spuse", relatează AP.

"Astăzi, îmi cer scuze în numele guvernului olandez faţă de toate femeile şi bărbaţii din Dutchbat III. Pentru voi şi pentru cei care nu pot fi aici astăzi. Cu cea mai mare apreciere şi respect posibil pentru modul în care Dutchbat III, în circumstanţe dificile, a continuat să încerce să facă bine, chiar şi atunci când acest lucru nu mai era posibil", a declarat Rutte.

Ceremonia a avut loc după ce anul trecut a fost publicat un raport despre experienţele celor aproximativ 850 de soldaţi care au format Dutchbat III. Studiul a făcut recomandări, inclusiv aceea ca guvernul să facă un "gest colectiv" pentru a aborda ceea ce a numit "lipsa percepută de recunoaştere şi apreciere, având în vedere circumstanţele excepţionale în care s-a cerut aproape imposibilul" din partea pacificatorilor olandezi.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Olanda se luptă de mult timp cu moştenirea masacrului de la Srebrenica. Prim-ministrul de atunci, Wim Kok, a demisionat în 2002, după ce un raport a criticat dur autorităţile olandeze pentru că au trimis soldaţi într-o zonă periculoasă fără un mandat adecvat sau fără armele necesare pentru a proteja aproximativ 30.000 de refugiaţi care s-au refugiat în baza olandeză din estul Bosniei.

În 2019, Curtea Supremă olandeză a decis că Olanda este parţial responsabilă pentru moartea a aproximativ 350 de bărbaţi musulmani ucişi de forţele sârbilor bosniaci în timpul masacrului.

Instanţa a decis că forţele olandeze de menţinere a păcii i-au evacuat pe bărbaţi din baza lor militară de lângă Srebrenica la 13 iulie 1995, deşi ştiau că aceştia "riscau grav să fie abuzaţi şi ucişi" de către forţele sârbilor bosniaci.

De asemenea, ONU a fost criticată pentru că nu a autorizat atacuri aeriene ale NATO pentru a sprijini trupele olandeze slab înarmate în iulie 1995, când acestea au fost atacate.

Citește pe www.zf.ro: Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: pace,; guvern,; olanda,; bosnia,; soldati

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.