Haosul din Irak, de rău augur pentru Afganistan - experţi

Există limite în conturarea unor paralele între Irak şi Afganistan, subliniază aceşti specialişti, însă cele două state au monopolizat aparatul militar al primei puteri mondiale timp de peste un deceniu şi ambele sunt astăzi ameninţate de puternice insurecţii islamiste armate.

După luni de ezitare, preşedintele american Barack Obama a stabilit la sfârşitul lui mai un calendar al retragerii militare din Afghanistan.

Washingtonul va menţine în acest stat 9.800 de militari, după 2014, înainte de o retragere completă la sfârşitul lui 2016, spre sfârşitul preşedinţiei lui Obama, cu scopul de a "întoarce pagina" războaielor după 11 septembrie în Irak şi Afganistan. Pentru a păstra acest contingent, următorul preşedinte afghan ar trebui totuşi să parafeze un tratat bilateral de securitate (BSA), pe care Kabulul îl negociază de mai multor luni cu Statele Unite.

Un text similar nu a putut fi semnat între Bagdad şi Washington, americanii retrăgându-se militar complet din Irak la 31 decembrie 2011. Totuşi, ei au continuat să investească miliarde de dolari în echipamente şi formarea forţelor armate irakiene, chiar dacă acestea cedează în faţa ofensivei fulgerătoare a ultrajihadiştilor sunniţi din cadrul Statului Islamic în Irak şi Levant (SIIL).

Mulţi observatori credeau că "Al-Qaida în Irak, redenumită în prezent în SIIL, a fost decimată, decapitată, depăşită prin trimiterea unor întăriri" americane masive în 2007, reaminteşte Bruce Riedel, de la Brookings Institution.

Însă creşterea influenţei SIIL în Irak "constituie un (précédent) de rău augur" pentru Afghanistan, consideră expertul, luând în considerare că forţele afgane rămân singure în faţa talimanilor.

Statele Unite dispun de 32.800 de militari, susţinuţi de 17.700 de aliaţi şi 340.600 de militari şi poliţişti afgani. De la 9.800 de persoane în 2015, prezenţa americană va fi redusă la "jumătate" spre sfârşitul acelui an şi va fi concentrată, în special, la baza aeriană din Bagram şi la Kabul, până la retragerea completă în 2016, cu doar 200 de militari menţinuţi la ambasadă pentru cooperarea militară bilaterală.

- "Semn de abandon"

"Cu cât se apropie mai mult retragerea şi sunt mai multe resurse, cu atât se reduc interesul şi cooperarea între Guvernul american şi actorii internaţionali pe teren", constată Christopher Chivvis, un politolog la centrul de cercetări Rand Corporation. "Ei nu mai colaborează în vederea unui obiectiv comun. Ei încearcă să părăsească" Afganistanul, adaugă expertul.

"Administraţia Obama speră că poate afganii consideră decizia preşedintelui drept un vot de încredere în instituţiile lor", scrie Scott Smith, din cadrul fundaţiei United States Institute for Peace. Însă "este mai probabil să o interpreteze ca pe un semn de abandon", afirmă Smith.

Totuşi, temperează specialiştii, dacă BSA va fi semnat, va rămâne timp pentru a ameliora formarea armatei afgane, care deja a început să ia iniţiativa pe teren faţă de talibani.