Ei susţin un conservator la preşedinţia CE în schimbul nominalizării unui social-democrat ca succesor al preşedintelui Consiliului, belgianul Herman Van Rompuy.
„Respectăm spiritul alegerilor europene, în sensul ca partidul care se clasează primul să poată să-l propună pe candidatul pe care l-a prezentat, şi anume, în prezent, domnul Juncker”, a declarat Hollande. Însă, a adăugat el, „există şi alte responsabilităţi care pot conduce la nume de inspiraţie social-democrată”.
Mai multe personalităţi sunt evocate, între care daneza Helle Thorning-Schmidt, fostul şef al Guvernului italian Enrico Letta sau fostul premier francez Jean-Marc Ayrault.
Pentru a obţine preşedinţia CE, este necesar ca Jean-Claude Juncker să fie susţinut de majoritatea celor 28 de lideri europeni şi să obţină cel puţin 376 de voturi în PE. Nominalizarea sa face parte dintr-un pachet care include, în afară de postul de preşedinte al Consiliului, pe cele de preşedinte al PE şi de Înalt Reprezentant UE pentru Politică Externă.
Mini-summitul de la Paris de sâmbătă a avut loc cu doar câteva zile înaintea summitului dificil al UE prevăzut pe 26 şi 27 iunie la Bruxelles. El a avut loc după o reuniune anti-Juncker, a dreptei, în Suedia, la care au participat premierul britanic David Cameron şi omologii săi suedez şi olandez, pe care cancelarul german Angela Merkel a încercat să-i convingă să evite un blocaj la summitul de la Bruxelles.
La Paris, în jurul lui François Hollande s-au reunit şeful Guvernului italian Matteo Renzi, vicecancelarul german Sigmar Gabriel (SPD), Helle Thorning-Schmidt (Danemarca), Victor Ponta (România), Robert Fico (Slovacia), Bohuslav Sobotka (Cehia), Joseph Muscat (Malta), Werner Faymann (Austria) şi Elio Di Rupo (Belgia).
Premierul francez Manuel Valls şi germanul Martin Schulz, candidat la preşedinţia CE şi fost preşedinte PE, în care prezidează, în noua legislatură, grupul socialist, s-au alăturat şi ei reuniunii.
– Pact pentru Stabilitate Bugetară şi „flexibilitate”
În domeniile economic şi social, cei nouă lideri de stânga au convenit asupra necesităţii utilizării „tuturor marjelor, întregii flexibilităţi” a Pactului pentru Stabilitate Bugetară, a spus Hollande. Este vorba despre „a afla care sunt investiţiile care intră sau nu la cheltuieli – aceasta este propunerea italiană – şi despre a face să se înţeleagă că pot exista ajustări în privinţa unui anumit număr de eforturi legate de fondurile structurale”, a explicat el.
„Social-democraţii s-au pus de acord ca formula «reforme în schimbul acordării de timp în vederea reducerii deficitelor» (…) să fie acceptată de către toţi”, a declarat la rândul său Sigmar Gabriel.
Hollande s-a întâlnit cu Renzi înaintea summitului. „Italia şi Franţa împart aceleaşi obiective privind reorientarea” UE, a spus el.
Potrivit unei surse europene, reuniunea a avut ca scop să evite ca Renzi să pledeze de unul singur pentru aceste probleme la summitul european. Renzi a cerut flexibilizarea Pactului de Stabilitate, care limitează deficitul public al statelor UE la 3% din PIB, iar datoria la 60%. El nu vrea să se trezească în situaţia de a „cerşi” amânări de la CE.
Solicitarea sa este „inacceptabilă pentru partenerii săi europeni”, l-a asigurat Van Rompuy într-o întâlnire, marţi, la Roma, potrivit unor surse italiene. „Numai liderii europeni pot să schimbe regulile, iar condiţiile nu sunt întrunite”, i-a spus el.
De asemenea, în urma alegerilor europene marcate de succesul populiştilor şi extremei drepte în numeroase ţări, summitul informal a afirmat că „doreşte un control al imigraţiei astfel încât (aceasta) să fie conformă valorilor şi principiilor noastre”, a declarat Hollande, fără să ofere alte precizări.