Hollande se confruntă cu o criză majoră în urma atacului de la Charlie Hebdo

Partidul de extremă dreapta Frontul Naţional (FN), al cărui succes electoral de anul trecut ameninţă atât majoritatea socialistă aflată la putere, cât şi opoziţia de dreapta în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2017, a denunţat ipoteza unei excluderi de la această "uniune naţională" proclamată de către putere.

Foarte nepopular, într-un context de criză economică şi al unei rate mari a şomajului, François Hollande a ieşit imediat la rampă, miercuri, după atentatul comis cu strigăte "Allahu Akbar!" şi soldat cu 12 morţi şi 11 răniţi. La locul atacului - cel mai sângeros din Franţa din ultimele patru decenii - preşedintele a lansat un apel la "unitate naţională", după care a decretat o zi de doliu naţional.

Şeful statului, care a convocat mai multe reuniuni de criză cu miniştri suveranităţii (Interne, Apărare, Justiţie şi Externe) şi principalii conducători ai serviciilor de poliţie, de informaţii şi Jandarmeriei, este nevoit să gestioneze o criză pe care anumite ziare - ca Le Parisien şi Le Monde - au comparat-o cu un "11 septembrie".

Până în prezent, dar mai ales în 2014, mandatul său a fost marcat de contestări puternice în plan economic. Nici viaţa privată nu i-a fost ocolită, fiindu-i etalată relaţia dificilă cu Valérie Trierweiler, pe care a părăsit-o cu un an în urmă.

Citeşte şi: Reuniune a miniştrilor de Interne din statele UE duminică, la Paris, după atentatul din Franţa. La întâlnire va participa şi Eric Holder

Citeşte şi: Umberto Eco, despre atacul din Franţa: Occidentul este în război cu grupul SI, o nouă formă de nazism

Citeşte şi: Mii de oameni participă la noi marşuri de solidaritate, în Franţa, după atacul contra Charlie Hebdo

Citeşte şi: Cine sunt cele 12 persoane ucise în atacul de la Charlie Hebdo - FOTO

Citeşte şi: INCIDENT la o altă redacţie din Paris: Un individ înarmat cu o şurubelniţă a forţat intrarea în sediul unei reviste

Primul interlocutor invitat înaintea altor lideri politici, predecesorul său de dreapta Nicolas Sarkozy (2007-2012), liderul UMP şi rivalul său în 2017, a dat mâna cu şeful statului în pragul Palatului Elysée - o scenă fără precedent de la predarea-preluării puterii, în mai 2012.

"Era datoria mea să răspund acestei invitaţii", pentru "a arăta atmosfera de unitate naţională faţă de atacul comis de nişte fanatici împotriva civilizaţiei, Republicii şi contra ideilor pe care le preţuim", a declarat Nicolas Sarkozy la ieşirea de la întâlnire.

Lăsând în mod ostentativ certurile deoparte, fostul preşedinte a evocat necesitatea îmbunătăţirii dispozitivului vigilenţei Franţei faţă de ameninţarea teroristă, "nu în opoziţie între stânga şi dreapta, ci cu grija protejării francezilor".

Extrema dreaptă, la manifestaţie?

Alţi lideri de partide parlamentare urmau să fie primiţi joi. În plus, Hollande urmează să primească vineri lideri ai partidelor extraparlamentare, între alţii pe Marine Le Pen, şefa FN, pe François Bayrou (centru) şi pe Jean-Luc Mélenchon (stânga radicală).

Uniunea naţională este reprezentată totodată de un "marş republican", duminică, la Paris, organizat la apelul partidelor de stânga. Invitat de premierul Manuel Valls să participe la eveniment, UMP va da curs invitaţiei "în cazul în care se întrunesc condiţiile", i-a răspuns Sarkozy, evocând necesitatea unei atmosfere de "reculegere şi unitate".

FN nu a fost invitat, în acest stadiu.

"Aştept ca premierul să mă sune şi să invite reprezentanta unui partid care a obţinut 25% în ultimele alegeri să participe la această manifestaţie a unităţii naţionale", a comentat joi Marine Le Pen, al cărei partid promovează lupta împotriva imigraţiei.

"Astăzi sunt alte subiecte", iar răspunsul va fi dat "când va veni timpul", chiar dacă "filozofia este unitatea naţională", i-a replicat un membru din anturajul premierului.

Unul dintre cei patru purtători de cuvânt ai Partidului Socialist (PS), Olivier Faure, a preconizat joi că "nimeni nu este exclus" duminică.

Politologul Jérôme Sainte-Marie afirmă că, dacă invitarea FN la Palatul Elysée nu este o noutate, invitarea extremei drepte la o manifestaţie "ar schimba totul". "Dacă (extremiştii de dreapta) sunt integraţi în arcul republican într-o perioadă de emoţie naţională, cu ce drept să-i respingi după aceea?", comentează el.

Marine Le Pen şi-a reiterat joi voinţa ca, în cazul în care va ajunge la Palatul Elysée, să convoace "un referendum asupra pedepsei cu moartea", denunţând o "lipsă de mijloace de informaţii".

Jean-Marie Le Pen, tatăl şefei extremei drepte, a denunţat miercuri faptul că FN este "exclus în mod tacit de la ceea ce ei numesc uniune republicană".