Human Rights Watch: Emergenţa Statului Islamic se explică şi prin încălcarea drepturilor omului

"Încălcarea drepturilor omului a jucat un rol major în dezvoltarea sau agravarea majorităţii crizelor actuale", a explicat directorul Human Rights Watch, Kenneth Roth, prezentând, joi, la Beirut raportul anual al organizaţiei.

Multe guverne "par să considere ameninţările de securitate actuale ca având prioritate în faţa drepturilor omului". "Ele par să aprecieze că drepturile omului trebuie să fie în plan secund", acestea devenind din acest motiv "un lux".

Dar calculul nu este bun, potrivit lui Roth, deoarece aceste drepturi ale omului sunt, dimpotrivă, o "busolă esenţială pentru acţiunea politică".

Din Irak până în Siria, din Egipt până în Nigeria şi inclusiv în Ucraina, "protejarea drepturilor omului şi permisiunea acordată locuitorilor de a-şi spune punctul de vedere despre modul în care guvernanţii tratează crizele sunt o cheie pentru rezolvarea lor", apreciază directorul HRW.

Emergenţa jihadiştilor sunniţi ai SI a fost alimentată în special de incapacitatea Occidentului de a pune capăt atrocităţilor în Siria şi de invadarea Irakului de către Statele Unite în 2003, care a generat un vid de securitate şi abuzuri în materie de drepturi ale omului în închisoare Abu Ghraib din Bagdad sau închisoarea militară americană de la Guantanamo.

În Irak, Washington şi Londra au "închis în mare parte ochii" în faţa politicilor confesionale ale fostului premier şiit Nuri al-Maliki, a persecutării minorităţilor sunnite, a detenţiilor arbitrare şi execuţiilor expeditive, continuând chiar să livreze arme Guvernului său.

În Siria, Statele Unite au reunit o coaliţie formată din aproximativ 60 de ţări pentru a combate SI dar nimeni nu a făcut presiuni asupra preşedintelui sirian Bashar al-Assad "pentru a opri masacrul civililor".

"Această viziune selectivă a fost un cadou pentru recrutorii SI, care s-au prezentat ca singurii capabili să reziste atrocităţilor lui Assad", explică Roth.

Vorbind AFP la Beirut, el a insistat: "Occidentul nu va reuşi să oprească SI dacă permite acestei organizaţii să spună că este singura care poate să îl împiedice pe Assad să largheze barili de explozibili" asupra populaţiei civile.

Aceeaşi alegere a fost făcută şi în Egipt, unde răspunsul mondial faţă de represiunea "fără precedent" a preşedintelui actual, generalul Abdel Fattah al-Sissi, este "ruşinos de inadecvată", potrivit lui Roth.

Washingtonul nu a îndrăznit să califice drept lovitură de stat îndepărtarea fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi, din cauza îngrijorărilor privind siguranţa peninsulei Sinai, vecină cu aliatul său Israel.

Susţinerea Guvernului lui Sissi este "un dezastru pentru egiptenii care speră la un viitor democratic" şi trimite "un mesaj înspăimântător regiunii".

"SI poate de acum, în mod credibil, să pretindă că violenţa este singura cale care duce la putere, pentru că atunci când (islamiştii) încearcă să ajungă la putere prin alegeri şi câştigă, ei sunt daţi afară fără prea multe proteste internaţionale", explică Roth.

În ceea ce priveşte Rusia, care a înnăbuşit vocile disidente în ultimii doi ani, încălcarea drepturilor omului şi "reacţia relativ slabă" a ţărilor occidentale "a putut să agraveze criza din Ucraina".

Aceste ţări, care au revenit la "o mentalitate de buni contra răi" şi care vor să prezinte Ucraina drept o victimă a agresorului rus, s-au arătat "reticente în a trata încălcarea (drepturilor omului) de către Ucraina".

Securitatea în epoca digitală presupune, de asemenea, îngrijorări pentru Human Rights Watch, care se trage alarma în ceea ce priveşte spionajul cotidian desfăşurat de guverne, care colectează date de la sute de milioane de persoane.

"Peste tot guvernele dezvoltă o capacitate de supraveghere în masă", după modelul campionilor în materie, Washington şi Londra, apreciază cercetătoarea de la HRW care se ocupă de Internet, Cynthia Wong.