Human Rights Watch: Situaţia drepturilor omului se agravează în Rusia

Organizaţia americană a menţionat cinci asasinate comise împotriva unor "apărători ai drepturilor civice", dintre care trei în Cecenia, "evenimente şocante contrastând puternic cu retorica preşedintelui Dmitri Medvedev".

Asasinarea în iulie 2009 a reprezentantei ONG-ului Memorial în Cecenia, Natalia Estemirova, nu a fost elucidată nici până în prezent, în pofida promisiunilor făcute de şeful statului rus, la fel ca şi uciderea lui Zarema Sadulaeva şi a soţului său, care conducea o organizaţie umanitară la Groznîi.

Dmitri Medvedev a făcut cu siguranţă "mai multe declaraţii în care a subliniat importanţa democraţiei", însă "restricţiile legale cele mai severe" impuse ONG-urilor rămân în vigoare în pofida câtorva reforme realizate, susţine HRW.

Organizaţia continuă cu lunga listă a crimelor comise în cadrul luptei împotriva "insurecţiei islamiste din Caucazul de Nord (...) care s-a intensificat în 2009". Numărul cazurilor de răpiri, execuţii sumare şi acte de tortură nu s-a diminuat în pofida sistării oficiale în aprilie 2009, după un deceniu, a operaţiunii antiteroriste în Cecenia.

Nici situaţia din Inguşetia vecină nu a cunoscut o îmbunătăţire, în pofida "recunoaşterii importanţei drepturilor omului în retorica" preşedintelui Iunus-Bek Evkurov.

În acest context, Human Rights Watch denunţă indulgenţa Occidentului faţă de Rusia în dosarul drepturilor omului, o acuzaţie ce vizează în special Uniunea Europeană.

"Cu excepţia câtorva declaraţii (...), preocupările în domeniul drepturilor omului au fost în mare măsură absente la întâlnirile la nivel înalt între Rusia şi statele membre şi instituţiile UE", regretă HRW.

Organizaţia constată că această lipsă de angajament occidental în privinţa drepturilor omului se regăseşte în cazul a numeroase ţări din fosta URSS, în special în republicile din Asia Centrală, bogate în hidrocarburi.

Astfel, Kazahstanul este foarte criticat, după ce a preluat, în ianuarie 2010, conducerea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) fără a pune în aplicare reformele democratice promise în schimbul preşedinţiei acestei organizaţii.

HRW denunţă condamnarea la patru ani de închisoare a principalului militant kazah pentru drepturile omului, adoptarea unor legi foarte restrictive ce vizează internetul şi mass-media precum şi amenzile exagerate aplicate ziariştilor de opoziţie.

UE este criticată şi pentru că a ridicat sancţiunile impuse Uzbekistanului după reprimarea sângeroasă în 2005 a protestelor de la Andijan (est).

"Bilanţul Guvernului uzbeh în domeniul drepturilor omului rămâne grav", subliniază organizaţia, care denunţă intensitatea "slabă" a presiunilor europene şi americane.

Turkmenistanul, care dispune de rezerve bogate de gaze, este acuzat că a "intensificat represiunea într-o ţară deja extrem de represivă şi autoritaristă", în timp ce UE "nu a reuşit să sublinieze în mod public preocupările în privinţa bilanţului negativ al drepturilor omului şi nu a cerut reforme concrete".