Exterma dreaptă devine tot mai violentă în fosta Germanie de Est

În 2010, 306 acte de violenţe au fost comise de extrema dreaptă, în această parte a Germaniei, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 5 la sută, în contextul în care, la nivel naţional, a scăzut cu peste 14 la sută, la 762, scrie cotidianul Die Welt.

În Saxa-Anhalt, Brandenburg, Saxa, Thuringia şi Macklemburg-Pomerania Occidentală se concentrează 40 la sută dintre agresiunile şi crimele extremei drepte, în contextul în care, în aceste landuri locuieşte doar 15 la sută din populaţie, continuă cotidianul.

Exit-POLL alegeri federale în Germania. Victorie pentru alianţa CDU/CSU / Cine sunt pierzătorii şi câştigătorii în urma scrutinului / Reacţiile liderilor germani / Lidera AfD: „Cancelarul interimar Merz nu va rezista patru ani fără noi”

Alegeri în Germania. Care este categoria de vârstă care a votat mai mult cu extrema dreaptă şi extrema stângă

Aceste date provin din raportul anual al Oficiului Federal de Protecţie a Constituţiei, însărcinat cu contraspionajul, lupta împotriva terorismului şi extremismului, care va fi făcut public vineri, de către ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich.

Acest raport arată, de asemenea, că, dacă violenţele extremei drepte rămân mai numeroase, 944 în 2010, acestea au înregistrat, concomitent, o scădere puternică, de 15,3 la sută, şi sunt repartizate în mod omogen de ambele părţi ale fostului Zid al Berlinului.

Tot potrivit Die Welt, raportul urmează să accentueze numărul în creştere de confruntări directe, uneori în cadrul unor lupte de stradă, între cele două tabere, care s-au soldat, anul trecut, cu 232 de răniţi în rândul extremiştilor de stânga şi 308 în rândul celor de dreapra.

Cotidianul popular Bild, care aparţine grupului de presă Springer, ca şi Die Welt, anunţă că raportul semnalează, că extrema dreaptă a abandonat codurile vestimentare tradiţionale, cum ar fi capul ras, bluzoane şi încălţăminte mari, şi fetişurile consacrate ale acestor grupări, pe care le-a schimbat cu ţinute obişnuite, care le oferă acces peste tot.

O înfăţişare care desemnează prea explicit apartenenţa la această mişcare „serveşte ca semnal de recunoaştere pentru adversarii politici şi antrenează, în mod frecvent, o stigmatizare, dinspre restul societăţii”, scrie Bild, citând raportul.