Iarna protestelor: viaţa scumpă şi grea şi regimurile cu tendinţe totalitare îi scot pe oameni în stradă în UE şi în ţările din jur

În iunie, autorităţile de la Chişinău au reacţionat rapid, cedând, la presiunea protestelor şoferilor contra scumpirii benzinei şi motorinei. Benzina se scumpise cu 25% într-un an, în condiţiile în care Republica Moldova este considerată cea mai săracă ţară din Europa.

Pe 17 noiembrie are loc primul act al deja celebrelor proteste ale „vestelor galbene“ din Franţa, şi ele aprinse de scumpirea carburanţilor. Franţa nu este o naţiune săracă, însă boom-ul economic din ultimii ani i-a ocolit pe unii francezi, mai ales pe cei de la periferii. Weekendul trecut a marcat al cincilea episod al demonstraţiilor franceze, presărate cu scene violente şi perturbatoare. Preşedintele Emmanuel Macron, cu populari­tatea în scădere, a cedat în cele din urmă, dar, spun unii, prea târziu.

În paralel cu filmul „vestelor galbene“ s-au făcut auzite şi protestele şoferilor bulgari contra creşterii preţurilor benzinei şi motorinei. Mai multe weekenduri la rând demons­traţiile s-au răspândit în aproape 20 de oraşe, iar participanţii au blocat drumuri principale. S-a vorbit de un cartel al preţurilor carburanţilor, dominat de Lukoil, care deţine singura rafinărie de petrol din Bulgaria - LUKOIL Neftochim Burgas - şi operează mai multe rezervoare de petrol în această ţară. Autorităţile antimonopol au promis că vor cerceta practicile prin care retailerii de com­bustibil stabilesc preţurile.

Ecourile vestelor galbene s-au auzit în Belgia, unde în toamnă protestatarii au încercat să blocheze un depozit al Lukoil, în Olanda, în Germania, în Polonia, unde un grup de fermieri a blocat o autostradă pentru a cere compensaţii pentru porcii pe care au fost obligaţi să-i ducă la abator, şi mai recent chiar în Turcia.

În Serbia, iarna a început cu mii de persoane adunate într-un marş prin Belgrad contra unui atac asupra unui politician de opoziţie. Sâmbăta trecută, mii de sârbi s-au adunat din nou în capitala ţării pentru a protesta împotriva a ceea ce ei consideră că este regimul autocrat al preşedintelui Aleksandar Vucic, fost responsabil cu propaganda pentru preşedintele Iugoslaviei şi apoi al Serbiei Slobodan Miloşevici, condamnat de Tribunalul Internaţional al Naţiunilor Unite pentru crime împotriva umanităţii în războaiele din Iugoslavia şi Kosovo. Demonstranţii au cerut demisia lui Vucic, alegeri corecte şi o presă liberă. În urma primelor proteste, de pe 8 decembrie, preşedintele a spus că nu va ceda, chiar dacă în stradă vor ieşi cinci milioane de persoane, potrivit bne IntelliNews. De asemenea, presa locală l-a citat spunând că ar putea cere noi alegeri generale anticipate în primăvara anului viitor. Deşi partidul său este de mult timp cel mai mare din parlamentul Serbiei, Vucic a mai recurs la astfel de manevre pentru a-şi întări poziţia. Protestele ar veni când tensiunile cu Kosovo cresc. La protestele din weekend a participat şi primarul Belgradului, Dragan Djilas. Fost naţionalist radical, Vucic spune acum că vrea să aducă Serbia în Uniunea Europeană, notează Deutsche Welle.

În Ungaria, duminică a fost a patra zi de proteste din ultimele cinci. Demonstraţiile din weekend au devenit cea mai închegată şi susţinută manifestare de opoziţie faţă de politicile premierului Viktor Orban de când acesta a venit la putere, în urmă cu opt ani. Protestele au început miercuri ca reacţie la două legi, una care forţează angajaţii să lucreze până la 400 de ore suplimentare pe an, iar cealaltă care permite crearea unui sistem de justiţie paralel ce subminează sever principiul independenţei puterii judecătoreşti, scrie The New York Times. Până duminică, demonstraţiile au devenit un protest general contra guvernării tot mai autocrate a premierului Orban. Acesta a fost reales în aprilie cu aproape 50% din voturi în alegeri despre care observatorii au spus că au fost libere, dar nu şi corecte. Aliaţii premierului controlează massmedia şi sectoare importante din economie. În weekend, analiştii au fost uimiţi de unitatea de care au dat dovadă protestatarii, ceva rar în Ungaria, unde opoziţia politică este foarte slabă. Demonstranţii au fost rapid etichetaţi ca agenţi ai fostului investitor americano-maghiar George Soros de ziarele şi televiziunile controlate de aliaţii lui Orban. Televiziunea publică, "fabrica de minciuni“ după cum o descriu protestatarii, a devenit un simbol al guvernării Orban.

Ca un ecou la mişcarea “Vestelor Galbele“ din Franţa, mii de turci au demonstrat duminică contra scumpirii traiului, spunând că refuză "să plătească preţul crizei economice“, scrie AFP. Protestele s-au concentrat în sudul şi sud-estul ţării. Oamenii au acuzat mai ales creşterile puternice ale preţurilor din ultimele luni. Situaţia economică din Turcia s-a degradat mai ales din cauza prăbuşirii lirei turceşti pe fondul unor tensiuni diplomatice între Ankara şi Washington în această vară şi al reacţiilor pieţelor la politicile economice ale guvernului. În noiembrie, inflaţia a atins un ritm anualizat de 21,6%, nivel uşor mai slab decât în luna anterioară. Presa turcă a acordat o acoperire largă mişcării „vestelor galbene“ din Franţa, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzat de reprimarea brutală a libertăţii de expresie, a criticat dur „violenţa disproporţionată“ a forţelor de ordine din Paris contra demonstranţilor.