Identitatea islamistului împuşcat mortal joi la Paris, confirmată oficial de Tunisia - presă

Asupra bărbatului, care a alergat spre poliţişti cu un cuţit în mână şi având un dispozitiv exploziv fals, a fost găsit un text de revendicare în numele reţelei teroriste Stat Islamic, care conţinea şi numele său, Tarek Belgacem.

Tunisia a confirmat luni că amprentele bărbatului împuşcat mortal de poliţie la Paris, trimise autorităţilor tunisiene pentru comparaţie, îi aparţin lui Tarik Belgacem, născut în 1991.

De asemenea, în baza amprentelor s-a stabilit că bărbatul este suspectat că a participat în 2013 la un jaf în Luxemburg, a anunţat luni justiţia luxemburgheză. "Putem confirma că amprentele digitale" ale acestui individ "corespund celor ale unei persoane suspectate că a participat la 16 octombrie 2013 la un jaf, în calitate de complice", a precizat justiţia luxemburgheză într-un comunicat.

Bărbatul a fost împuşcat mortal în ziua comemorării atacurilor din 2015 de la redacţia revistei Charlie Hebdo, în timp ce încerca să intre într-o secţie de poliţie din Paris având în mână un cuţit şi strigând "Mare este Allah!". Poliţiştii s-au temut că bărbatul încerca să comită un atac sinucigaş, astfel că, după ce l-au somat, l-au împuşcat mortal.

Potrivit unor surse, pe hainele suspectului erau fire electrice, dar s-a stabilit că nu avea asupra sa explozibil. Asupra sa a fost găsită o bucată de hârtie pe care era scris un jurământ de credinţă faţă de gruparea Stat Islamic şi în care promitea răzbunare pentru "atacurile franceze în Siria".

În urma incidentului, au apărut informaţii potrivit cărora bărbatul a trecut prin România, Elveţia, Luxemburg şi Germania, înainte de a ajunge în Franţa pe 24 decembrie, şi că a folosit patru identităţi diferite, el pretinzând cu diverse ocazii că este marocan, tunisian, sirian sau georgian.

Poliţia germană a anunţat că bărbatul a locuit într-un centru pentru solicitanţi de azil din Germania, unde a desenat un simbol al grupării Stat Islamic pe peretele unei camere şi a pozat cu un drapel al organizaţiei teroriste, ceea ce a determinat autorităţile locale să-l claseze ca potenţial periculos. El a dispărut de la Recklingshausen în decembrie.

De asemenea, surse din rândul autorităţilor române au declarat, pentru MEDIAFAX, că Tarek Belgacem a cerut azil în România, în 2011, dar după verificări i-a fost respinsă solicitarea, fiind considerat periculos şi expulzat.

Potrivit surselor citate, Tarek Belgacem a ajuns în România la începutul anului 2011, s-a prezentat la un centru pentru refugiaţi şi a întocmit formalităţile pentru obţinerea azilului, folosind numele său real.

În baza solicitării depuse, Oficiul Român pentru Imigrări (în prezent Inspectoratul General pentru Imigrări) a făcut verificările necesare şi a decis să respingă solicitarea cetăţeanului tunisian, pe motiv că este periculos, acesta fiind luat în custodie, au precizat sursele citate.

În 27 iunie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus prelungirea duratei de luare în custodie publică a lui Tarek Belgacem, pe o perioadă de cinci luni, începând din 29 iunie 2011, decizia fiind irevocabilă.

De asemenea, s-a declanşat o măsură de securitate, care ulterior a fost confirmată şi printr-o decizie a instanţei, iar lui Tarek Belgacem i s-a interzis să mai intre în România pentru o perioadă de cinci ani, până în iulie 2016.

Bărbatul a fost expulzat, fiind dus sub escortă în Tunisia, de către autorităţile române, iar solicitarea sa de azil a fost băgată într-o bază de date europeană.

Ulterior, Luxemburg, Germania şi Elveţia au solicitat informaţii autorităţilor române despre solicitarea de azil a lui Tarek Belgacem. În cele trei ţări, tunisianul a folosit alt nume decât cel real, au precizat sursele citate, pentru MEDIAFAX.