La Islamabad circulă de mai mult timp informaţii privind posibilitatea instaurării stării de urgenţă în cazul în care Curtea Supremă nu va valida candidatura lui Musharraf la alegerile prezidenţiale desfăşrurate la 6 octombrie. Cea mai înaltă instanţă pakistaneză urmează să se pronunţe, la 12 noiembrie, asupra legalităţii realegerii lui Musharraf, al cărui actual mandat expiră la 15 noiembrie.
Decizia preşedintelui pakistanez de a impune starea de urgenţă a provocat preocupare la Londra, Washington, Bruxelles sau New Delhi, liderii mai multor ţări cerându-i lui Pervez Musharraf să revină pe calea democraţiei.
"Toţi prietenii Pakistanului sunt îngrijoraţi de turnura luată astăzi de evenimente", a afirmat, într-un comunicat oficial, şeful diplomaţiei britanice, David Miliband.
Recunoscând "ameninţarea la adresa păcii şi securităţii cu care se confruntă" Pakistanul, Miliband s-a declarat "extrem de preocupat" de măsurile prevăzute de starea de urgenţă, care "vor îndepărta Pakistanul de unul dintre obiecitivele sale".
Viitorul ţării, stabilitatea şi dezvoltarea sa economică, precum şi lupta împotriva terorismului implică respectarea legii şi a regulilor democratice, a adăugat ministrul britanic de Externe. "Este vital ca guvernul să acţioneze în conformitate cu Constituţia" şi să organizeze alegeri legislative conform calendarului prevăzut, în ianuarie 2008, a adăugat el.
Generalul Musharraf a justificat impunerea stării de urgenţă prin ameninţarea insurecţiei islamiste şi faptul că o parte a puterii judiciare interferează cu activitatea executivului.
La rândul său, secretarul de Stat american Condoleezza Rice, aflată la Istanbul, a apreciat drept "foarte regretabilă" decizia preşedintelui pakistanez. "Nu dorim măsuri extra-constituţionale şi sperăm că, indiferent ce se întâmplă, Pakistanul va reveni rapid pe calea constituţională", a declarat Rice pentru CNN.
La Washington, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Sean McCormack, a afirmat că Statele Unite sunt "profund neliniştite" de decizia lui Musharraf. "Vrem să îşi resepcte angajamentele şi îi cerem să o facă imediat", a precizat McCormack, potrivit unui comunicat care se referă în special la promisiunea liderului pakistanez de a renunţa la funcţia de comandant al armatei şi de a organiza alegeri legislative până în data de 15 ianuarie.
Şi India şi-a exprimat "regretul" pentru instaurarea stării de urgenţă, pledând pentru continuarea tranziţiei către democraţie a ţării vecine. "Suntem încrezători într-o viitoare revenire la normal, care să permită tranziţia Pakistanului către stabilitate şi democraţie", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe.
Şi Comisia Europeană şi-a exprimat preocuparea faţă de decizia preşedintelui pakistanez, exprimându-şi speranţa într-o "revenire rapidă la democraţie".
"Este foarte important ca ţara să continue tranziţia democratică, iar alegerile legislative să aibă loc conform procesului constituţional", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.