Imigraţia provoacă tensiuni în cadrul Europei fără frontiere

"Nu se pune problema să avem un spaţiu Schengen cu două viteze", a avertizat unul dintre purtătorii săi de cuvânt, Olivier Bailly.

Comisarul pentru Securitate, Cécilia Malmström, va prezenta miercuri un "pachet global" de acţiuni pentru luptă împotriva imigraţiei, care va include propuneri pentru adaptarea normelor Schengen.

În prezent, o ţară poate restabili temporar controalele la frontierele naţionale în caz de ameninţare gravă a ordinii publice şi a securităţii.

"Este prea restrictiv", consideră Franţa, care cere să se prevadă alte două cazuri inspirate din situaţii concrete: "eşecul" unui stat periferic de a asigura în mod durabil controlul frontierelor sale, aşa cum s-a întâmplat în Grecia, şi necesitatea de a face faţă "unui eveniment neaşteptat" care poate crea dezordine, cum ar fi decizia Guvernului italian de a regulariza situaţia imigranţilor ajunşi ilegal pe teritoriul său.

"Nu este vorba despre gestionarea curentă, ci de măsuri de ultim resort", asigură autorităţile franceze.

Malmström se vrea prudentă. "Există probleme la frontierele exterioare. Trebuie să vorbim despre acest lucru, dar fără să punem la îndoială sistemul, pentru că libera circulaţie este un fundament al Uniunii Europene", susţine ea.

Ipoteza unei erori comise de un stat este luată în considerare în analiza sa, subliniază Comisia. Posibilitatea de a închide temporar "o porţiune" din teritoriul naţional în cazul unui eveniment "brusc şi neaşteptat" este, de asemenea, avută în vedere.

Dar ideea de a permite controale la frontierele naţionale în spaţiul Schengen pentru a lupta împotriva imigraţiei ilegale ridică probleme.

"Acţiunea unor curente politice afectează dezbaterea", afirmă comisarul.

Cererea franceză dezvăluie o lipsă de încredere faţă de unele ţări din "prima linie", în special Grecia şi Italia, suspectate că vor să îşi exporte dificultăţile, şi mai ales faţă de Bulgaria şi România, a căror aderare la Schengen este blocată din cauza îndoielilor privind capacitatea de a asigura controlul frontierelor lor.

Dezbaterile se anunţă acerbe cu ocazia reuniunii extraordinare a miniştrilor de Interne din cadrul UE, din 12 mai de la Bruxelles. Cu atât mai mult cu cât Franţa cere mult şi oferă puţin în schimb.

Grecia şi Malta cer o revizuire a normelor care li se impun ţărilor de sosire în UE de a trata cererile de azil. Nu se pune problema de aşa ceva, a avertizat Nicolas Sarkozy într-o scrisoare adresată la 6 aprilie preşedintelui Comisiei, Jose Manuel Barroso.

Franţa refuză, de asemenea, ideea unei liberalizări a vizelor, o posibilă contrapondere la un angajament al ţărilor de origine de a lupta împotriva unui exod masiv de emigranţi şi de a le facilita întoarcerea acasă.

Or, fără contrapondere, va fi dificil de negociat acorduri de readmisie pentru imigranţii ilegali. Iar fără aceste acorduri, va fi imposibil ca aceştia să fie trimişi acasă, a replicat Comisia.

Nicolas Sarkozy are o altă abordare: "condiţionalitatea". El recomandă Uniunii Europene să le impună ţărilor din sudul Mediteranei să lupte împotriva imigraţiei ilegale şi să coopereze pentru întoarcerea imigranţilor ilegali în schimbul susţinerii europene.