Împlinirea a 20 de ani de la înlăturarea regimului comunist român, marcată de presa internaţională

Sub titlul "Ceauşescu, ultimul credincios al comunismului", LE TEMPS evocă mărturia publicată de presa germană a unuia dintre membrii plutonului care l-a executat pe fostul lider român, apreciind că acesta s-a dovedit a fi "singurul şi ultimul comunist fervent" dintre liderii est-europeni. "Fără îndoială se comporta ca un monarh absolut şi tiranic, dar nu ar fi murit cântând Internaţionala dacă nu ar fi avut încă o pasiune (...) de ordin mistico-comunist", apreciază ziarul elveţian.

Le Temps reaminteşte că, la Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist, desfăşurat cu numai o lună înaintea revoluţiei din 1989, Ceauşescu ceruse "o consolidare a capacităţii militare şi o participare activă a întregului popor la apărarea rezultatelor revoluţionare, independenţei şi suveranităţii societăţii socialiste".

Cancelariile occidentale, care negociau cu Mihail Gorbaciov situaţia post-sovietică a Europei, erau îngrijorate de rezistenţa ultimului bastion comunist în România, observând, în ultimele documente ale Comitetului Executiv, aluzii ciudate la Basarabia şi Bucovina de Nord, ocupate de URSS în 1940. Le Temps reaminteşte decizia lui Ceauşescu de a deschide focul asupra demonstranţilor de la Timişoara şi modul în care acesta a fost huiduit la Bucureşti.

THE TIMES publică un reportaj intitulat "«Copiii lui Ceauşescu» plătesc încă preţul politicilor sociale dezastruoase", reluând un articol apărut iniţial în februarie 1990 însoţit de un material despre situaţia actuală a unora dintre copiii abandonaţi la naştere în ultimii ani ai perioadei comuniste. "Ei se numără printre «copiii lui Ceauşescu», orfani sau abandonaţi de părinţi într-o ţară care se lupta să facă faţă politicilor sociale dezastruoase ale dictatorului român. După 20 de ani, ei încă mai plătesc preţul", afirmă Times.

Ziarul britanic afirmă că, după 20 de ani, România este o ţară mult diferită de România care a trecut prin cea mai sângeroasă revoluţie din seria celor care au urmat căderii Zidului Berlinului. "Acum este membră NATO şi UE, iar o nouă clasă de mijloc îşi face apariţia. În afara oraşelor, căruţele trase de cai plini de noroi împart aceleaşi drumuri cu BMW-uri şi maşini scumpe cu tracţiune integrală. Centrele oraşelor sunt pline de mall-uri, magazine de suveniruri şi baruri, dovadă că România a avut parte de cinci ani de creştere economică rapidă înainte de intrarea în recesiune", comentează Times, adăugând însă că încă mai există tineri care abia încep să iasă din umbra experimentului lui Ceauşescu.

Circa 7.000 de adolescenţi şi tineri suferă de HIV/SIDA, contractând boala la începutul anilor '90, când transfuziile erau folosite în cazul copiilor subalimentaţi sau anemici, iar zeci de copii erau vaccinaţi cu aceleaşi seringi murdare, afirmă Times, precizând că rezultatul acestor practici a fost o adevărată epidemie de HIV. Ziarul britanic adaugă însă că România este una dintre puţinele ţări care oferă un program gratuit universal de tratament pentru bolnavi.

FINANCIAL TIMES se întreabă, în ediţia de vineri, "Cine a câştigat revoluţia română", rememorând evenimentele din decembrie 1989 şi vorbind despre "masacrul teribil" de la Timişoara, unde autorităţile au spălat sângele de pe străzi într-o încercare de a şterge trecutul.

"Revoluţiile din 1989 au fost foarte clare atunci (...). Decenii de divizări şi temere de un război apocaliptic se încheiaseră. Falimentul comunismului, literal şi moral, fusese demonstrat. Tiranii fuseseră înlăturaţi, oligarhii îndepărtaţi", afirmă FT. "Occidentul şi-a jucat rolul în subminarea sovieticilor, în principal prin echiparea mujahedinilor care luptau împotriva Armatei Roşii în Afganistan, dar prăbuşirea finală a comunismului european datorează puţin Occidentului", adaugă ziarul.

"Avem nevoie să ni se reamintească eroismul recent. Iar bravura a abundat la Leipzig, Berlin, Bucureşti şi Praga, unde oamenii au sfidat nu numai poliţia, ci şi greutatea istoriei", apreciază Alec Russell, editor pentru ştiri externe la FT.