În Joia Mare, Papa Francisc merge la principala închisoare din Roma, unde sunt şi 158 de români

Papa Francisc va merge în Joia Mare la închisoarea Rebibbia din Roma, unde sunt încarcerate peste 1.500 de persoane, între care şi 158 de români, pentru a spăla picioarele a 12 deţinuţi, ritual care semnifică spălarea picioarelor celor 12 apostoli de către Iisus.

Urmărește
318 afișări
Imaginea articolului În Joia Mare, Papa Francisc merge la principala închisoare din Roma, unde sunt şi 158 de români

În Joia Mare, Papa Francisc merge la principala închisoare din Roma, unde sunt şi 158 de români (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Papa Francisc a ales ca anul acesta să celebreze Liturghia Cinei Domnului la biserica "Tatăl Nostru" din cadrul principalei închisori din Roma.

Doisprezece deţinuţi de la Rebibbia, atât bărbaţi, cât şi femei, vor participa la ritualul spălării picioarelor, un gest simbolic menit să arate că Papa este dispus să îi servească pe alţii aşa cum a făcut Iisus Hristos atunci când a spălat picioarele celor 12 apostoli.

Dintre cei 300 de deţinuţi care îl vor vedea pe Suveranul Pontif în seara de 2 aprilie, aproximativ jumătate vor fi femei, inclusiv mame cu copii. În afară de aceştia, care se vor afla în biserică, mulţi alţii vor urmări slujba în exterior, pe un ecran de mari dimensiuni care va fi instalat special.

Penitenciarul Rebibbia numără peste 1.500 de deţinuţi, dintre care 158 sunt cetăţeni români, reprezentând 10% din populaţia închisorii, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai Comunităţii Sant'Egidio.

Deocamdată nu au fost selectaţi cei 12 deţinuţi cărora Papa le va spăla picioarele.

”Cu siguranţă vom încerca să facem vizibilă populaţia închisorii: bogaţi şi săraci, bolnavi şi sănătoşi, italieni şi străini, catolici şi musulmani", spune Sandro Spriano, capelan al penitenciarului Rebibbia, citat de publicaţia Roma Sette.

Contactat de Radio Vatican, părintele Sandro Spriano a spus că deţinuţii au primit cu o deosebită bucurie această veste, prezenţa Papei reprezentând pentru ei o mare consolare şi un important semn de atenţie din partea Bisericii. "Întotdeauna am spus că ei sunt cei mai nefericiţi. În acest caz, a le arăta că sunt copiii Domnului, iubiţi de Biserică şi în special de Papă este foarte important pentru ei", a adăugat capelanul închisorii.

Gestul Suveranului Pontif vine să confirme dorinţa sa ca Biserica să fie mai aproape de oameni, în special de cei mai slabi, bolnavi sau cei care au nevoie de ajutor pentru a se reintegra în societate. Un astfel de loc este şi închisoarea Rebibbia, unde deţinuţii trăiesc în condiţii grele, în special cei care nu au contacte cu familiile.

Cei mai nevoiaşi dintre deţinuţi beneficiază de ajutor din partea Comunităţii Sant’Egidio, o asociaţie caritabilă creştină recunoscută de Biserica Catolică. Comunitatea Sant’Egidio lucrează cu voluntari care le oferă deţinuţilor bunuri de bază, precum haine, încălţăminte, ţigări, săpun sau şampon. În plus, cu permisiunea autorităţilor, voluntarii organizează sărbători şi evenimente în închisoare, inclusiv mese de Crăciun sau cu alte ocazii speciale.

În martie 2013, la doar două săptămâni după ce a fost ales, Papa Francisc a decis să spele picioarele a 12 deţinuţi de la centrul de detenţie pentru minori din Casal del Marmo, la periferia Romei, în loc de bazilica imensă şi rece Sfântul Ioan din Lateran.

Papa Francisc, care şi-a ales numele ca omagiu pentru sfântul patron al celor mai săraci, Sfântul Francisc de Assisi, a adus atunci o dublă inovaţie: pe lângă locul ales pentru slujba din Joia Mare, a fost prima dată în istorie când un Papă a asociat femeile acestei ceremonii.

După alegerea sa surprinzătoare, Papa Francisc şi-a multiplicat gesturile de simplitate şi a insistat asupra rolului Bisericii Catolice în ajutorarea celor săraci şi defavorizaţi. Astfel, în 2014, Papa Francisc a celebrat Liturghia Cinei Domnului, din Joia Mare, la un centru de reabilitare pentru persoane cu handicap din Roma, Sfânta Maria a Providenţei.

În mod tradiţional, la Roma papii oficiau ceremonia spălării picioarelor -la Bazilica Sfântul Ioan din Lateran şi uneori chiar la Bazilica Sfântul Petru, de exemplu atunci când Papa Ioan Paul al II-lea era foarte bolnav.

Penitenciarul Rebibbia din Roma a fost vizitat în decembrie 2011 şi de predecesorul Papei Francisc, Papa Benedict al XVI-lea, care a denunţat supraaglomerarea închisorilor italiene şi a cerut mai multă demnitate pentru deţinuţi. "Deţinuţii sunt oameni care, în pofida infracţiunilor lor, merită să fie trataţi cu respect şi demnitate", spunea el.

Papa Benedict a petrecut atunci mai mult de o oră la centrul de detenţie, răspunzând întrebărilor deţinuţilor, unii dintre ei bolnavi de SIDA. Aceştia i-au vorbit Suveranului Pontif despre viaţa în celulele suprapopulate, departe de familii, iar el le-a răspuns că se roagă pentru ei şi le-a amintit că şi Isus a fost închis înainte de a fi condamnat la "cea mai crudă pedeapsă" - moartea.

Şi Papa Ioan Paul al II-lea a fost la închisoarea Rebibbia, în 27 decembrie 1983. El l-a vizitat acolo pe Mehmet Ali Agca, extremistul turc care a încercat să îl asasineze în 1981, şi i-a acordat iertarea pentru fapta sa. "Ceea ce am discutat este un secret între el şi mine", afirma Papa Ioan Paul al II-lea după întâlnirea care a durat aproximativ 20 de minute.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici