În realitate Putin nu are planuri de pace. Bloomberg: Putin a făcut în mod deliberat cereri „maximaliste”

Putin a făcut în mod deliberat cereri „maximaliste” înaintea negocierilor pentru a pune capăt războiului, despre care știe că vor fi probabil inacceptabile pentru ucraineni și alți europeni, potrivit oficialilor din domeniul securității. Liderul rus este pregătit să continue să lupte dacă nu își obține obiectivele, au declarat oficialii pentru Bloomberg.

Evaluarea intențiilor lui Putin pune sub semnul întrebării dacă acesta este serios în ceea ce privește negocierea unui acord de pace realist și durabil cu Ucraina. De asemenea, se ciocnește de opiniile lui Trump împărtășite vineri la Casa Albă, când a declarat reporterilor că el crede că Putin dorește pacea.

Oficialii americani și ucraineni se întâlnesc marți în Arabia Saudită pentru a discuta despre o încetare inițială a focului cu Rusia. Secretarul de stat american Marco Rubio, care a sosit luni în Arabia Saudită, a caracterizat discuțiile cu Ucraina drept un efort de a obține o idee despre concesiile per care sunt dispuși să le facă înainte de a afla poziția Rusiei. Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, se îndreaptă separat spre Moscova pentru a se întâlni cu Putin în această săptămână.

Putin nu are planuri concrete de pace

Evaluarea oficialilor de securitate occidentali sugerează că Putin vede puține stimulente pentru a renunța la pozițiile dure care au modelat mult timp abordarea țării sale față de Ucraina, în ciuda promisiunii lui Trump de a pune capăt conflictului. Riscul este ca Zelenski să fie învinuit că nu acceptă niciun acord care impune astfel de condiții și să lupte, susținut europenii.

Cerințele de lungă durată ale Rusiei includ un angajament al Ucrainei față de neutralitate, recunoașterea internațională a pretențiilor Moscovei față de teritoriile anexate și opoziția față de forțele europene de menținere a păcii.

Aceste obiective contravin condițiilor unei „păci drepte și durabile”, așa cum au subliniat aliații SUA, inclusiv prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron. Aceștia au încercat să formeze o „coaliție a celor dispuși” pentru a asigura orice armistițiu.

În declarațiile făcute în iunie în fața diplomaților ruși, Putin a indicat că va solicita recunoașterea internațională a pretențiilor Moscovei cu privire la teritoriul ucrainean anexat, care include teritoriul care nu este controlat în prezent de trupele sale. Încă de la începutul invaziei, Putin a declarat că dorește „demilitarizarea” Ucrainei, ceea ce implică faptul că ar dori să limiteze armata proprie.

Acesta va fi probabil un alt punct de dezacord, deoarece o armată dotată și echipată corespunzător este esențială pentru garantarea securității Ucrainei, au declarat mai mulți oficiali europeni.

Putin a insistat ca Ucraina să se angajeze oficial la neutralitate și să își abandoneze candidatura pentru aderarea la NATO. De asemenea, Rusia a relansat recent ideea de a readuce NATO la statutul de membru din 1997 – înainte ca Polonia, România, Bulgaria și alte câteva țări est-europene să adere – într-un semn că abordarea lui Trump a încurajat Kremlinul.