În Ucraina, estul votează pentru putere, iar vestul pentru opoziţie

La Doneţk, fieful preşedintelui Viktor Ianukovici, situat la aproximativ 50 de kilometri de frontiera rusă numeroşi locuitori îl critică pe şeful statului şi Partidul Regiunilor, dar continuă totuşi să voteze în favoarea lui.

"Detest acest partid! Pensia mea este minusculă, preţurile cresc în fiecare zi!", se lamentează Maria Harcenko, în acest oraş din estul industrial al ţării.

"Dar nu avem altă opţiune. Este mai bine decât cu portocaliii", adaugă această femeie în vârstă de 69 de ani, referindu-se la opoziţia liberală şi prooccidentală aflată la orginea "revoluţiei portocalii" care l-a împiedicat pe Ianukovici să devină preşedinte în 2004, "victoria" sa fiind invalidată din cauza fraudelor masive.

"Dacă revin, va fi şi mai rău", se teme această pensionară.

Aflat la putere din 2005 până în 2010, fostul preşedinte Viktor Iuşcenko şi fostul premier Iulia Timoşenko, aflată în prezent în închisoare, au supărat estul şi sudul rusofil promovând limba ucraineană şi pledând pentru aderarea la UE şi NATO.

Creditat cu 23 la sută din intenţiile de vot în toată ţara, Partidul Regiunilor poate conta pe 36-41 la sută în regiunile orientale şi meridionale, bastioanele sale tradiţionale, potrivit unui sondaj recent.

Comuniştii, aliaţi ai partidului preşedintelui, pot strânge până la 15-19 la sută din voturi în aceste regiuni în care sunt populari, faţă de 10 la sută la nivel naţional.

Liderul comunist Petro Simonenko "este un individ onest, care ne promite preţuri normale", ca în perioada URSS, apreciază Ivan Svirov, un miner în vârstă de 52 de ani.

În Liov, cel mai mare oraş din vestul ţării, un bastion naţionalist foarte activ din punct de vedere politic, tendinţa este inversă: zeci de afişe electorale le cer ucrainenilor să nu dea "niciun vot" partidului aflat la putere.

Niciun slogan în favoarea Partidului Regiunilor sau al comuniştilor nu este vizibil în acest oraş al cărui ansamblu arhitectural al părţii sale vechi este înscris în patrimoniul UNESCO.

Ca un semn al diviziunilor profunde, candidaţii partidului aflat la putere ar putea evita să îşi menţioneze eticheta politică în campanie.

La Liov, oraş situat la 60 de kilometri de frontiera poloneză, principala alianţă a opoziţiei, care include în special partidul lui Timoşenko, beneficiază de un sprijin important (25 la sută comparativ cu 15 la sută la nivel naţional), la fel ca partidul celebrului boxeur Vitali Kliciko (24 la sută faţă de 16 la sută) şi formaţiunea naţionalistă Svoboda (12 la sută faţă de 5 la sută).

Irina Gnatiuk, studentă, va vota pentru alianţa opoziţiei Batkivşcina (Patrie în ucraineană): "Iulia Timoşenko este idolul meu, ea trebuie eliberată din închisoare", a declarat ea.

"Batkivşcina este pentru o apropiere de Uniunea Europeană. Eu vreau ca Ucraina să fie cu Europa şi nu cu Rusia", adaugă ea.

Iulia Timoşenko, încarcerată din august 2011, a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Cazul ei a provocat o criză fără precedent între Ucraina şi UE, care vede în acesta motivaţii politice.

"Doar idioţii din est votează pentru Partidul Regiunilor deoarece nu au văzut niciodată ceva mai bun", afirmă Ivan Grigoriev, un pensionar.

Olena Fil, tot pensionară, preferă naţionaliştii: "Svoboda este singura forţă capabilă să facă ordine în ţară şi să expulzeze banda lui Ianukovici".

Andri Sirota, un economist în vârstă de 38 de ani, optează pentru partidul lui Kliciko din cauza moderaţiei sale. "Ţara trebuie să se unească, nu să se divizeze", susţine el.