Incendii de vegetaţie tind să devină o problemă economică în Europa

Un an mai târziu, la mult timp după ce flăcările s-au stins, el spune că impactul asupra mijloacelor de trai va fi resimţit timp de o generaţie.

"Nu au mai rămas pini. Apicultorii vor avea din nou miere peste 30 de ani, şi asta doar dacă pădurea nu va arde din nou", a declarat Albanis, în vârstă de 62 de ani, care recolta preţioasa miere de pin din Grecia pe insula Evia de la vârsta de 10 ani.

În timp ce incendiile de vegetaţie fac din nou ravagii în Europa în această vară, situaţia dificilă a apicultorului grec evidenţiază pagubele de lungă durată aduse la mii de mici afaceri din agricultură şi turism, ca să nu mai vorbim de costurile mai mari pentru economie.

Deja în acest an, incendii de vegetaţie au izbucnit într-o duzină de ţări europene, de multe ori simultan, arzând zeci de mii de hectare de teren şi distrugând case şi întreprinderi.

Potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene din 2021, schimbările climatice ar putea şterge peste 4 procente din PIB-ul european până în 2030, în cel mai pesimist scenariu. Continentul realizează încet responsabilităţile legate de climă, iar autorităţile se străduiesc să înţeleagă toate implicaţiile incendiilor de vegetaţie.

Un raport al BCE din acest an a constatat că, dintre expunerile băncilor din zona euro la schimbările climatice considerate cu "risc ridicat", cea mai mare parte a acestora erau legate de incendiile de vegetaţie care afectează în principal ţările din sud, o proporţie mult mai mică fiind legată de inundaţii şi de nivelul mării.

Potrivit agenţiei de rating de credit Moody's, Grecia - care a suferit vara trecută cele mai mari distrugeri din Europa din cauza incendiilor de vegetaţie - poate acoperi în prezent cea mai mare parte a costurilor pe termen scurt prin intermediul fondurilor de urgenţă ale UE. Însă o creştere a frecvenţei şi a gravităţii incendiilor ar putea afecta industria turismului pe termen lung.

"Costurile pe termen lung, nu doar din cauza incendiilor, ci şi a schimbărilor climatice în sens mai larg, sunt în creştere", a declarat Steffen Dyck, vicepreşedinte senior la Moody's Investor Service. "Este deja o îngrijorare economică şi cel mai probabil va creşte şi mai mult. Întrebarea care se pune atunci este: cât de bine este poziţionată Europa în comparaţie cu alte regiuni pentru a face faţă acestei situaţii?".

Într-un moment în care bugetele şi economiile naţionale au fost puse la încercare de pandemie, guvernele sunt presate să găsească mai multe fonduri pentru echipamente esenţiale de combatere a incendiilor.

Comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a declarat pentru Reuters că naţiunile membre trebuie să se pregătească mai bine. "Ceea ce vedem că se va întâmpla este că va exista un număr mai mare de evenimente meteorologice mai intense", a spus el.

Deja ţările măresc cheltuielile pentru stingerea incendiilor. Franţa, unde flăcările care au cuprins regiunea sa de sud-vest au ars campingurile până la temelii, a declarat că a alocat 850 de milioane de euro pentru a-şi moderniza flota de avioane.

Grecia, care chiar în această săptămână s-a luptat cu 50 până la 70 de incendii de vegetaţie pe zi, are mai multe avioane şi pompieri decât în urmă cu trei ani, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou. Guvernul a alocat 75 de milioane de euro pentru măsuri precum curăţarea pădurilor şi a drumurilor "faţă de bugetele zero din trecut".

Dar pentru pompierii greci epuizaţi, care depind adesea de ajutorul voluntarilor, trebuie făcut mai mult.

"Pompierii mai în vârstă îşi amintesc că aveam un megaincendiu la fiecare 10-15 ani", a declarat Dimitris Stathopoulos, preşedintele federaţiei pompierilor greci, solicitând 4.000 de noi angajări pentru a face faţă volumului de muncă în creştere. "Acum avem un megaincendiu la fiecare trei ani".

Grupuri de mediu precum Fondul Mondial pentru Natură (WWF) spun că trebuie cheltuiţi mai mulţi bani pentru prevenirea incendiilor, mai degrabă decât pentru stingerea lor.

Într-un raport recent, acesta a constatat că Grecia, Spania, Portugalia, Italia şi Franţa cheltuiesc până la 80% din fondurile disponibile pentru stingere şi doar 20% pentru prevenire.