Incertitudine în Turcia după alegerile legislative

Partidul islamo-conservator, aflat la putere de 13 ani în Turcia, a câştigat alegerile legislative de duminică, dar cu 40,9% din voturi, adică 258 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, cu mult mai puţine faţă de cele 326 obţinute la precedentele alegeri.

Acest rezultat este sinonim cu o înfrângere pentru Erdogan, care s-a implicat activ în campania electorală pentru a încerca să obţină o majoritate de două treimi (367 de aleşi) ce i-ar fi permis să reformeze instituţiile fără a consulta populaţia în cadrul unui referendum.

Preşedintele turc a emis luni un comunicat în care a declarat că niciunul dintre partide nu a câştigat mandatele necesare pentru a guverna singur şi le-a cerut tuturor formaţiunilor politice să contribuie la menţinerea încrederii şi stabilităţii Turciei.

"Cred că acest rezultat, care nu dă niciunui partid ocazia de a forma singur Guvernul, va fi evaluat sănătos şi în mod rezonabil de toate formaţiunile", a spus el.

"În noua perioadă care începe după aceste alegeri este extrem de important ca partidele politice să arate sensibilitatea şi responsabilitea necesare pentru a menţine mediul de stabilitate şi încredere a naţiunii noastre şi pentru a proteja tot ceea ce am obţinut până acum", a adăugat el.

Ales anul trecut în funcţia de preşedinte după 11 ani petrecuţi la conducerea Guvernului, Erdogan, primul şef al statului turc ales în urma unui sufragiu universal direct, intenţiona să reformeze instituţiile pentru a-şi spori preogativele.

Eşecul său, care explică în mare parte succesul Partidului Democratic al Poporului (HDP, prokurd), a afectat piaţa financiară, lira turcească scăzând la un minim istoric 2,8094 pentru un dolar, iar Bursa din Istanbul încheind în scădere cu 5%.

Recep Tayyip Erdogan şi premierul Ahmet Davutoglu urmează să se întâlnească marţi pentru a discuta despre rezultatele scrutinului. După anunţarea rezultatelor oficiale, preşedintele îi va cere lui Davutoglu să formeze un nou guvern. Dacă acesta din urmă nu va reuşi să-l formeze într-o perioadă de 45 de zile, termenul prevăzut de Constituţie, Erdogan va convoca noi alegeri.

Vicepremierul Numan Kurtulmus a dezvăluit pentru presă că AKP va încerca să formeze un Guvern de coaliţie. "Cred că premierul nostru va fi în măsură să formeze un guvern în limita de timp prevăzută", a declaral el, la Ankara.

Altfel, Turcia se va îndrepta către alegeri anticipate, a adăugat el, subliniind că o coaliţie fără AKP este imposibilă.

Potrivit rezultatelor oficiale prezentate de CNN Türk, laicii din Partidul Republican al Poporului (CHP, stânga kemalistă) rămân al doilea grup din Parlament, cu aproximativ 25% din sufragii şi 132 de aleşi. Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP, extrema dreaptă) s-a clasat pe locul trei cu aproape 16% (80 de deputaţi), în faţa HDP, care a reuşit să aceeadă în Parlament cu aproximativ 13% şi 80 de aleşi.

MHP este considerat drept partenerul de coaliţie cel mai probabil al AKP. Dar liderul acestui partid, Devlet Bahceli, a exclus posibilitatea unui acord cu partidul lui Erdogan, declarând, duminică, că va fi nevoie de noi alegeri dacă partidul aflat la putere nu va fi capabil să formeze o coaliţie cu alte formaţiuni din opoziţie.

Celelalte două forţe politice care au acces în Parlament au exclus, de asemenea, posibilitatea unui acord cu AKP.

Trei oficiali de rang înalt ai AKP au declarat pentru Reuters că opţiunea revenirii la urne pare de-acum inevitabilă. "Cu acest rezultat, alegerile anticipate par a fi inevitabile", a spus unul dintre ei.

Cu toate acestea, Ahmed Davutoglu a încercat, duminică seara, în faţa a mii de susţinători ai AKP, să minimizeze rezultatul alegerilor.

"Toată lumea ar trebui să considere că AFP este câştigătorul acestor alegeri. Nimeni nu ar trebui să încerce să transforme alegerile într-o înfrângere", a declarat el.

Însă rezultatul sub aşteptări înregistrat de AKP îl poate afecta. Erdogan i-a prezentat scrutinul ca o alegere între o "nouă Turcie" sau o revenire la o istorie marcată de guverne de coaliţie de scurtă durată, instabilitate economică şi lovituri de stat militare.