O problemă procedurală ridicată de apărare ar putea conduce la amânarea procesului lui Chirac

„Vreau să ridic o problemă prioritară de constituţionalitate”, a declarat Jean-Yves Le Borgne.

„Noţiunea de prescriere a faptelor este centrală în acest caz”, explică avocatul, care reprezintă un alt suspect, Remy Chardon, fostul şef de cabinet al lui Chirac la Primăria din Paris.

Forțele israeliene au finalizat încercuirea Rafah din Gaza, spune armata

Războiul din Ucraina, ziua 1144. Rusia se pregătește pentru un nou asalt în regiunea Harkov / Kellogg își retrage sugestia privind împărțirea Ucrainei după modelul Germaniei postbelice

Avocatul consideră contrar Constituţiei textul care împiedică prescrierea faptelor reproşate în acest caz.

Dacă instanţa va considera că această chestiune este „serioasă”, cazul va fi transmis Curţii de Casaţie. În acest caz poate fi sesizat şi Consiliul Constituţional.

Jacques Chirac, în vârstă de 78 de ani, urmează să răspundă la tribunalul corecţional din Paris într-un dosar vizând presupuse locuri de muncă fictive, datând de la începutul anilor 1990, când era primar al Parisului.

Jacques Chirac nu a fost prezent luni în momentul începerii procesului său, dar cel mai probabil va veni marţi la tribunal.

„Chirac a spus permament că va trebui să ofere explicaţii şi marţi va fi aici pentru a spune ce i se pare util”, a explicat avocatul său, Georges Kiejman.

„Fostul preşedinte nu aşteaptă nimic din partea şedinţei de luni; este senin. Intenţionează să vină mâine şi sunt sigur că va veni mâine”, adaugă el.

Dosarul presupuselor locuri de muncă fictive are două secţiuni: una instrumentată la Paris, vizând 21 de presupuse locuri de muncă de complezenţă, o alta instrumentată la Nanterre (în apropiere de Paris), vizând şapte posturi ocupate de membri ai RPR (predecesor al UMP, partidul actualului preşedinte Nicolas Sarkozy).

Fostul premier Alain Juppe, în prezent ministru de Externe, a fost condamnat în 2004 în ultima secţiune a procesului, Jacques Chirac fiind protejat atunci de imunitatea prezidenţială.

În prima zi a procesului, procurorul din Paris, Jean-Claude Marin, va explica, într-un demers foarte neobişnuit, de ce Parchetul solicitase abandonarea procedurilor judiciare în 2009.

Principala victimă, municipalitatea Paris va fi absentă, ea renunţând să se mai constituie ca parte civilă, după un acord de despăgubiri încheiat în septembrie 2010 cu UMP şi Jacques Chirac.

Asociaţia de luptă împotriva corupţiei Anticor şi mai multe persoane fizice s-au constituit însă ca parte civilă în proces.