Insuficienţe pulmonare la personalul de urgenţă, la şapte ani după atentatele din 11 septembie - VIDEO

Această cercetare, realizată pe un eşantion de aproape 13.000 de membri ai serviciilor de salvare şi pompieri din oraşul New York, se bazează pe 62.000 de măsurări individuale ale capacităţilor respiratorii, precizează autorii studiului apărut joi în New England Journal of Medicine.

"Să te afli la Ground zero - zona atentatelor de la 11 septembrie 2001 - era atât de unic ca experienţă, încât nimeni nu putea anticipa atunci impactul asupra funcţiilor pulmonare", subliniază doctorul David Prezant, profesor de medicină la facultatea Albert Einstein din New York şi principal autor al studiului.

Analizele efectuate asupra pompierilor care se aflau în zonă au arătat că mulţi dintre ei au suferit o foarte puternică diminuare a funcţiilor lor pulmonare, în cele şase luni după atentate.

Aceste reduceri ale capacităţilor respiratorii au persistat în cursul celor şase ani şi jumătate care au urmat, a continuat medicul.

Potrivit doctorului Prezant şi echipei sale, prioritatea este de a identifica persoanele cele mai afectate, pentru a le furniza tratamente care să le amelioreze calitatea vieţii şi să împiedice o nouă deteriorare a funcţiilor lor pulmonare.

Cercetarea intervine după un studiu precedent publicat în 2006 în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, în care Prezant a evaluat capacităţile pulmonare ale pompierilor şi celorlalţi membri ai personalului de urgenţă new-yorkez în cele 12 luni după atentatele de la 11 septembrie.

În acest studiu, el a stabilit că pompierii şi alţi membri ai serviciilor de urgenţă au suferit o reducere a capacităţii lor pulmonare de peste 12 ori mai mare decât nivelul normal legat de procesul de îmbătrânire.

Cele mai importante reduceri ale capacităţilor pulmonare au fost atunci observate printre cei sosiţi în zonă în dimineaţa zilei de 11 septembrie, când praful era cel mai dens.

Medicii au realizat proceduri de spirometrie la fiecare 12-18 luni, la cei 12.781 de pompieri şi membri ai personalului medical de urgenţă care au participat la operaţiunile de salvare. Spirometria măsoară volumul de aer expirat la un singur act respirator.

Dar proporţia membrilor acestui grup care nu au fumat niciodată şi a căror funcţie pulmonară era inferioară nivelului normal a trecut de la 3 la 18 la sută în timpul primului an după 11 septembrie, la pompieri, şi de la 12 la 22 la sută, la personalul medical.

Procentele se menţineau încă, după şapte ani, la aproximativ 13 la sută la pompieri şi 22 la sută la personalul de urgenţă.

Această importantă diminuare persistentă a funcţiilor pulmonare în grupul de studiu s-ar explica "printr-o expunere cotidiană repetată la concentraţii foarte ridicate de particule solide suspendate în aer, precum şi la emanaţii de gaze chimice", scriu autorii studiului.