Intensificarea operaţiunilor din Libia, pe agenda reuniunii NATO de la Bruxelles

Reuniunea de la sediul din Bruxelles al Alianţei Nord-Atlantice are loc la câteva ore după ce preşedintele american, Barack Obama, a avertizat că presiunea militară se va intensifica până la plecarea liderului libian.

Acest mesaj va fi transmis şi de secretarul american al Apărării Roberts Gates, care urmează să îşi încheie activitatea la conducerea Pentagonului şi pentru care aceasta va fi ultima reuniune la care va participa alături de cei 27 de colegi ai săi din Europa şi Canada.

NATO a desfăşurat cele mai violente raiduri ale sale la Tripoli în noaptea de marţi spre miercuri, provocând moartea a 31 de persoane, potrivit regimului libian. Dar colonelul Kadhafi, foarte combativ, a declarat într-un discurs audio difuzat de televiziunea oficială că nu se va supune.

NATO este totuşi convins că operaţiunea lansată în martie este pe calea cea bună şi intră în linie dreaptă.

Un oficial european a rezumat pentru câţiva jurnalişti viziunea, în opinia lui, a numeroşi aliaţi: "Dinamica lansată de câteva săptămâni se confirmă" cu "deplasarea centrului de gravitate al operaţiunilor asupra Tripoli" şi "atacurile repetate asupra centrelor de comandă".

"Zonele în care populaţia este în siguranţă vis-a-vis de regim se extind", a afirmat el, subliniind că "laţul" forţelor lui Kadhafi din jurul Misrata "a fost lărgit" şi că rebelii din vest sunt "mai puţin presaţi".

Franţa şi Marea Britanie - care asigură jumătate din bombardamente şi au început să folosească de câteva zile elicoptere de atac - apreciază, ca şi Washingtonul, că a venit momentul să se sune adunarea.

La sosirea sa, ministrul britanic al Apărării Liam Fox a pledat în termeni foarte generali pentru creşterea eforturilor NATO, subliniind "urgenţa" de a proteja civilii libieni.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat luni că intenţionează să le ceară miniştrilor din ţările aliate mai puţin angajate să facă mai multe pentru a se pune capăt regimului de la Tripoli şi a se pregăti perioada post-Kadhafi.

Dacă NATO a prelungit în urmă cu o săptămână operaţiunea din Libia cu 90 de zile, campania nu se sprijină concret decât pe jumătate dintre membrii, respectiv pe 14 din cei 28, celelalte ţări neaducând niciun sprijin aerian sau naval.

Singurele nouă ţări participante la bombardamentele aeriene sunt Emiratele Arabe Unite şi opt ţări membre NATO (Belgia, Canada, Danemarca, Statele Unite, Franţa, Italia, Norvegia şi Marea Britanie), iar bugetele acestora pentru apărare sunt în general în scădere.

Doi aliaţi - Olanda şi Spania - au mobilizat bombardiere pentru respectarea zonei de interdicţie aeriană deasupra Libiei decretată de ONU, alături de o altă ţară care nu este membru NATO, Suedia.

Grecia, în afară de baze, furnizează şi mijloace aeriene.

Turcia, România şi Belgia participă la embargoul naval impus de Consiliul de Securitate al ONU.

Un oficial american de rang înalt a subliniat luni că "avioanele şi echipajele încep să obosească, iar costurile de întreţinere cresc, la fel ca (riscul de a rămâne fără) aprovizionare continuă".

Miniştrii vor discuta, de asemenea, miercuri despre proiectul de apărare antirachetă al NATO în Europa. Joi, Afganistanul şi posibilităţile de retragere a trupelor în paralel cu preluarea progresivă a operaţiunilor a armatei afgane vor fi pe ordinea de zi.