Internetul a devenit, în Rusia, principalul spaţiu al libertăţii de exprimare

Internetul rus reflectă opinii foarte îndepărtate de tonul presei oficiale, care merg de la mesaje ironice la adresa preşedintelui Dmitri Medvedev şi până la noi critici formulate împotriva lui Aleksei Navalni, un blogger care militează împotriva corupţiei.

Site-uri ca gazeta.ru, un cotidian online care face parte din ziarul Kommersant, reprezintă aproape singurul mijloc, până în cele mai izolate regiuni, de a obţine informaţii independente.

La 20 noiembrie, a fost postată pe Internet o înregistrare video realizată de un amator care-l surprinde pe premierul Vladimir Putin fluierat şi huiduit de spectatori aparent ostili, într-o arenă sportivă.

Acest incident, stânjenitor pentru cel mai puternic om din ţară, cu mai puţin de patru luni înainte de alegerile prezidenţiale prin intermediul cărora intenţionează să revină la Kremlin, a fost difuzat în direct, dar posturile de televiziune au cenzurat fluierăturile la redifuzare, în jurnalele de ştiri.

În octombrie, clipul unui cântec intitulat "Azilul nostru de nebuni îl votează pe Putin" a înregistrat un record de accesări, fiind vizionat de sute de mii de persoane.

Internetul a ştiut să mobilizeze mii de persoane şi să oblige autorităţile să intervină în legătură cu anumite subiecte, între care impunitatea pentru accidente mortale comise de maşini oficiale pe drumuri şi arbitrariul forţelor de ordine.

Astfel, după ce un motociclist a postat o înregistrare video în care şoferul ministrului pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, este surprins ameninţând un şofer că îi trage "un glonţ în cap", ştirea a fost preluată de agenţiile oficiale, iar şoferul a fost concediat.

Cazul cel mai semnificativ este al lui Aleksei Navalni, un carismatic blogger militant împotriva corupţiei, care a calificat partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, drept un "partid de escroci şi hoţi", o formulă preluată în întreaga ţară.

Internetul a fost şi mijlocul de propagare ocazională a unor mesaje de natură naţionalistă şi xenofobă, reflectând popularitatea acestor curente în societatea rusă.

În decembrie 2010, dând curs unei mobilizări lansate pe Internet după moartea unui tânăr suporter de fotbal, într-un conflict cu nişte locuitori din Caucaz, mii de persoane au participat, la Moscova, la o manifestaţie care a degenerat, la doar doi paşi de Kremlin.

Este o tendinţă care are de ce să îngrijoreze autorităţile, având în vedere că deşi a adoptat destul de târziu Internetul, Rusia a recuperat această întârziere cu paşi uriaşi.

Potrivit unui studiu al firmei comScore realizat în septembrie, ţara a devenit prima din Europa în acest domeniu, cu aproape 51 de milioane de utilizatori de Internet, dintr-o populaţie totală de 143 de milioane de locuitori.

De asemenea, cu toate că televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru 70 la sută dintre ruşi, potrivit unui sondaj al institutului FOM, un sfert din populaţie citează, de-acum, Internetul ca principala sursă de informare.

De altfel, strategii în domeniul comunicării care susţin puterea au acţionat în vederea combaterii pe acelaşi teren, în cele mai diverse registre.

Astfel, în iulie a fost postat online un clip care invita femeile ruse, cu imagini ale unor fete dezbrăcate ca exemplu, să îşi "smulgă" hainele de pe ele pentru Vladimir Putin.

În aprilie 2010, lideri ai opoziţiei au căzut, pe rând, în capcana întinsă de o misterioasă "Katia", raporturile lor sexuale cu tânăra femeie fiind filmate fără acordul acestora şi postate pe Internet.

De asemenea, utilizatorii de Internet s-au plâns de curând de mesaje susţinând puterea postate pe site-uri ale opoziţiei, fără să aibă semnătură electronică.

Serviciul Federal de Securitate FSB (fost KGB) a confirmat atenţia pe care o acordă acestui domeniu, anunţând în aprilie că atât serviciile de mesagerie electronică Gmail şi Hotmail, cât şi sistemul de telefonie online Skype reprezintă o amninţare la adresa securităţii ţării, din cauza sistemelor lor de criptare.