Interviu cu Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA: Nu am văzut nicio discuţie care să întărească capacitatea de apărare şi securitate a Republicii Moldova pe agenda de sprijin

În cadrul conferinţei „Provocări interne şi incertitudini externe”, organizată pe 25 noiembrie la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti şi dedicată lansării Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, fondator al „IDIS Viitorul” şi lider al Coaliţiei pentru Unitate şi Bunăstare, a vorbit pentru Monitorul Apărării şi Securităţii şi Mediafax despre instabilitatea energetică din R. Moldova, Platforma de Sprijn dedicată Chişinăului şi despre problemele din societatea moldovenească şi actuala guvernare.

 

Redăm interviul integral: 

 

MAS: Republica Moldova se confruntă cu o fragilitate energetică sistemică. În contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor împotriva Rusiei, această fragilitate a devenit acută. De unde-şi trage rădăcinile?

 

Igor Munteanu: Îşi trage rădăcinile din infrastructura sovietică, care nu a fost modificată substanţial. Abia cu începutul războiului, Republica Moldova a intrat, împreună cu Ucraina, în Piaţa Europeană de Energie, dar nu este pe deplin soluţia finală pentru că, după cum bine ştiţi, transporturile sau liniile de transportare a energiei electrice sunt conectate, în acest moment, la liniile care sunt supuse bombardamentelor pe teritoriul Ucrainei. Asta înseamnă că vulnerabilitatea R. Moldova este determinată de faptul că noi, în continuare, facem parte dintr-un spaţiu estic, detaşat de Rusia, dar nedataşat de reţelele de înaltă putere care se află pe teritoriul Ucrainei. În aceste condiţii, ar fi trebuit de urgenţă să căutăm alternative prin accelerarea construcţiei de linii alternative la Chişinău. Din păcate, contractul aparţine unei firme indiene, transmis la începutul anului, iar acesta este semnat pe trei sau patru ani înainte. Din punctul nostru de vedere, ar fi trebuit să fie, în primul rând, renegociat contractul, chiar dacă strică tabieturile existente. În al doilea rând, ar fi trebuit, de urgenţă să creştem capacitatea de transport de energie electrică a reţelelor existente. Sunt trei linii de tensiune redusă nefuncţionale în acest moment, dar care ar fi putut să fie puse la lucru. Există o reţea de putere înaltă pe linia Bălţi, Suceava-Bălţi, care, de asemenea, nu a fost reevaluată sau finanţată. În Republica Moldova, în acest moment, este un guvern de sacrificiu pentru că şi-a luat în piept toate provocările regionale. Nu are suficient timp să abordeze probleme de natură strategică şi trebuie să răspundă ca un pompier la focuri locale. Acest lucru, din păcate, afectează calitatea deciziilor pe care le ia pe sectorul energiei. Caută în toate părţile volume de energie sau electricitate, prin intermediul unei companii de stat, care este în continuare monopolistă, care nu conduce la liberalizarea pieţei şi la căutarea unor soluţii mai eficiente. Este un stil haotic de a oferi soluţii la problemele în curs şi acest lucru influenţează negativ stabilitatea sistemului. România ajută foarte mult Republica Moldova, dar este o soluţie de criză. Şi în România există probleme la indentificarea volumelor care pot fi transmise Republicii Moldova, iar acest lucru provoacă foarte multe costuri. Sper foarte mult că prioritatea Republicii Moldova este îmbunătăţirea managementului sistemului, căutarea de soluţii nestandard pentru problemele consumatorilor interni şi adoptarea unor soluţii revoluţionare, detaşarea de zona transnistreană, creşterea capacităţii de cogenerare prin investiţii targetate şi cât mai repede, pentru că acest lucru  va influenţa stabilitatea democratică şi dorinţa cetăţenilor de a rămâne în ţară.  

 

MAS: Recent, la Paris, Republica Moldova a fost pusă din nou în lumina susţinerii franco-româno-germane. Ce credeţi că lipseşte din discuţiile Platformei de sprijin?

 

Igor Munteanu: Sprijinul celor trei ţări, la iniţiativa României, este un sprijin extrem de pozitiv şi bun care se răsfrânge într-o autoritate morală a acestor trei ţări de a promova aflarea R. Moldova într-un spaţiu de aderare. Această formidabilă oportunitate nu se dă ca un cadou de moştenire, ca o zestre. La această oportunitate trebuie muncit în fiecare zi. Cele trei guverne trebuie să capitalizeze succesele interne ale R. Moldova şi să nu fie responsabile de ezitările sau eşecurile care se pot întâmpla. Acest lucru creşte responsabilitatea şi calitatea guvernării de la Chişinău. Dacă acest lucru este conştientizat sau nu, de actuala guvernare, rămâne să vedem. Deciziile au costuri, iar răspunsurile sau reacţiile populaţiei la preţurile în creştere, la lipsa de oportunităţi pe piaţa de muncă, la bâlbâielile unor guverne nu au doar o încărcătură geopolitică, ele sunt dictate şi de agenda individuală, a familiilor. Cu cât îndepărtăm această responsabilizare a guvernului pentru deciziile pe care le ia, cu atât oferim un cec în alb detractorilor proiectului de integrare europeană, iar acest lucru are consecinţe foarte grave.

MAS: Chiar dacă preşedintele Maia Sandu are în afara ţării o imagine bună, în Republică lucrurile sunt cu diferite. La doi ani de la alegerea doamne Maia Sandu ca preşedinte, cleptocraţia este subiectul principal din societate. De ce vorbim în continuare de această problemă? Ce nu fost rezolvat?

 

Igor Munteanu: Maia Sandu a adus un sprijin nesperat pentru auditoriul şi electoratul pro-european, l-a mobilizat prin exemplul personal, în 2020, după asta a mobilizat electoratul pentru o victorie covârşitoare, în iulie, 2021. Problema este că schimbarea parametrilor generali de securitate regională a influenţat şi schimbarea agendei pe plan intern. Nu corupţia este principala problemă care-l doare pe cetăţeanul moldovean, ci preţurile, instabilitatea economiei reale, accesul la servicii de calitate şi locuri de muncă. În aceste condiţii, nu poţi să te orientezi în oraşul Bucureşti după harta Braşovului. Trebuie să schimbi harta mentală a priorităţilor guvernării pentru a avea succes să ajungi la destinaţie. Dacă nu există capacitate suficientă de guvernare, trebuie să împrumuţi, să te asociezi cu alte grupuri, cu alte segmente sociale care pot să livreze aceste alternative la guvernare. Ideea de bulă şi autosuficienţă nu poate da bine la un proces care are nevoie de un consens intern politic, de creşterea alianţelor pentru atingerea scopurilor de integrare europeană şi de răspunsul la criză în timp de război. M-aţi întrebat anterior ce lipseşte pe agenda Platformei de sprijin pentru R. Moldova. Lipseşte dimensiunea de securitate, pentru că nu poţi să abordezi cu instrumentele vechi noile provocări. Nu am văzut nicio discuţie care să întărească capacitatea de apărare şi securitate a Republicii Moldova pe agenda de sprijin. Se vorbeşte doar de compensări, fonduri care să ajute cetăţeanul să treacă prin această iarnă complicată, de rezilienţă de natură energetică, dar nu se vorbeşte de rezilienţă pe domeniul securităţii. Asta este fundamental. Orice scăpare pe acest domeniu complex generează oportunităţi de angajare a unor proxy care lucrează pentru Rusia. Acest lucru nu poate fi tolerat şi oricât de mult entuziasm am avea pentru doamna Maiei Sandu agenda de transformare a Republicii Moldova este mai complexă şi mai ambiţioasă.