Întrevedere la MAE cu ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, pe tema canalului Bâstroe

Potrivit unui comunicat al MAE, partea română a solicitat părţii ucrainene să clarifice cât mai curând diferenţa de poziţionare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreţinere pe canalul navigabil al Dunării, şi respectiv informaţiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigaţie au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).

De asemenea, partea română a solicitat stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie.

„Partea română a evidenţiat în cadrul discuţiei faptul că nu există acordul cu privire la desfăşurarea unor astfel de activităţi, în condiţiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigaţie ale părţii ucrainene. MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depăşesc caracterul de lucrări de mentenanţă/întreţinere), acestea să înceteze”, se arată în comunicat.

Astfel, MAE a pus în vedere părţii ucrainene necesitatea de a se abţine de la orice acţiune menită a adânci calea de navigaţie în absenţa unui dialog cu România şi a consimţământului expres al României în acest scop.

MAe a cerut, în regim de urgenţă, acordul părţii ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale braţului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare şi de debite pe întreaga albie a braţului Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe braţul Chilia începând cu anul 2005.

MAE arătă că un astfel de acord al părţii ucrainene va contribui la clarificarea aspectelor anterior menţionate, precum şi la asigurarea deplină a încrederii între cele două părţi - ca parteneri şi state vecine apropiate, care împărtăşesc aceleaşi valori.

Conform MAE, verificarea pe teren a informaţiilor tehnice specifice nu se află în competenţele MAE, care nu are structuri teritoriale şi nici specializare în materie.

„Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfăşoară activităţi de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigaţie, ci doar activităţi de natură operaţională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigaţie ai acestuia fiind cuprinşi în comunicarea publică a Ministerului Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Partea ucraineană a indicat, de asemenea, că necesitatea asigurării navigabilităţii pe braţul Chilia şi capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa”, susţine MAE.

Partea ucraineană a exprimat deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic. În acest scop, a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state.

MAE reaminteşte că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuţie cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinţei de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziţiei părţii ucrainene.

MAE reiterează, de asemenea, că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigaţie Bâstroe” şi evaluarea instituţiei privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat şi Poliţiei de Frontieră Române astfel de informaţii.