Irak vs Ucraina. De ce războiul lui Bush jr. din 2003 a fost mai justificat decât războiul lui Putin din 2022

Motivele atacării Ucrainei de către Vladimir Putin 

Pe 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a atacat Ucraina după ce pe 22 februarie a anexat regiunile Lugansk şi Doneţk. Vladimir Putin susţine că a declanşat atacul pentru că ucrainenii i-au atacat pe separatiştii pro-ruşi din Donbass.

Informaţiile arată că Rusia a orchestrat o operaţiune de steag fals, separatiştii ruşi atacând obiective precum grădiniţa din Lugansk pentru ca Rusia să-şi justifice atacul asupra Ucrainei în faţa guvernelor la nivel internaţional. Ulterior, în declaraţia televizată de război, transmisă de la Kremlin în dimineaţa zilei 24 februarie, motivul principal a fost demilitarizarea totală a Ucrainei, că aceasta este o regiune istorică a Federaţiei Ruse şi că aderarea Ucrainei la NATO este o ameninţare la adresa securităţii Rusiei. 

Motivul său real pe care l-a expus în ultimele luni este expansiunea NATO în Europa de Est, în special în preajma Rusiei, act pe care Putin îl consideră intolerabil. Acesta a mai declarat că NATO ar trebui să se întoarcă la dimensiunile sale din 1997 şi că sistemele anti-rachetă din Polonia şi România sunt îndreptate împotriva Rusiei, deşi oficialii SUA au transmis că nu are decât utilitale defensivă. 

Apoi, Putin a transmis că Ucraina este subjugată de un regim neonazist şi că trimite trupele ruse pentru a o elibera, însă preşedintele ucrainean Volodîmîr Zelenski are părinţi evrei. 

Recent, Rusia a acuzat Ucraina la ONU că fabrică "bombe murdare" şi arme nucleare la Cernobîl sau că ucrainenii ar încerca să-şi detoneze reactoarele nucleare. 

Motivaţiile lui Vladimir Putin sunt nejustificate pentru un bombardament la asemenea scară, dar la rândul ei, Rusia va reclama Statele Unite ale Americii pentru că au atacat nejustificat ţări precum Irakul. 

Motivele atacării Irakului de către George W. Bush jr. 

Războiul din Afganistan declanşat de George W. Bush jr. pe 7 octombrie 2001 are un motiv justificat - atacurile teroriste de la New York City de pe 11 septembrie 2001 care au dus la moartea a 3000 de oameni, comise de terorişti ai grupării al-Qaeda, amplasată în Afganistan şi protejată de regimul taliban. Atacarea Afganistanului pentru nimicirea teroriştilor grupării al-Qaeda care a devenit o gravă ameninţare la securitatea şi pacea mondială, dar  şi pentru eliberarea ţării de sub regimul taliban care încălca drepturile omului, a fost necesar. 

Dar principalele motive pentru care Statele Unite ale Americii au bombardat Irakul în 2003 au fost următoarele

• deţinerea armelor chimice de către Irak  
• înlăturarea dictatorului Saddam Hussein şi a regimului baathist de la putere
• democratizarea Irakului 
• securizarea Irakului în cadrul războiului împotriva terorismului şi pentru apărarea Statelor Unite ale Americii şi aliaţilor
• administraţia Bush jr. credea că Saddam Hussein menţinea legături cu Osama bin Laden, liderul grupării teroriste al-Qaeda, şi chiar se specula că ar fi contribuit la comiterea atacurilor de la New York de pe 11 septembrie 2001 

Bush, ca şi Putin, a justificat războiul preventiv invocând securitatea naţiunii americane. Saddam Hussein a avut antecedente de folosire a armelor chimice în războiul cu Iranul din anii 1980-1988, când a ucis mii de iranieni şi kurzi cu gaz sarin. Saddam era atunci susţinut de SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania de Vest şi de Uniunea Sovietică care îi livrau arme, bani, echipamente, chiar şi ingrediente pentru arme chimice. Saddam era încă din 1979 cunoscut ca un dictator brutal care comitea acte de genocid etnic împotriva kurzilor şi  epura societatea irakiană de opozanţi, fiind deseori comparat cu Hitler. Mişcarea pan-arabă Ba'ath era naţional-socialistă, pan-arabă, anti-zionistă, dar seculară. Şi din cauza ultimei caracteristici aproape tot occidentul îl susţinea împotriva Iranului care avea un lider islamist extremist mult mai periculos, Ayatollahul Khomeini, venit la putere tot din 1979 în urma revoluţiei islamice. Occidentalii se temeau că Iranul şi-ar putea exporta revoluţia islamică în mai multe ţări. Războiul s-a încheiat în 1988 fără vreun rezultat, însă ambele state au ieşit aproape falite şi cu pierderi militare şi civile foarte mari, numărul morţilor fiind de aproximativ 1 milion.

În 1991, pentru că Irakul era falit, a avut nevoie de resurse ca să-şi revină, astfel a atacat Kuweit, un mare producător petrolier din Golful Persic şi aliat al SUA. Invadarea Kuweitului a ofensat administraţia prezidenţială a lui George Bush, tatăl lui George Bush jr., şi astfel, cu ajutorul unei coaliţii internaţionale, a bombardat Irakul până l-a ruinat militar şi economic şi l-a determinat pe Saddam să-şi retragă trupele din Kuweit. Războiul a fost încheiat. 

În martie 2003, la doi ani după atacurile teroriste de la New York şi după începerea bombardării Afganistanului pentru eliberarea sa de sub regimul taliban, George Bush jr. a decis să atace şi Irakul cu 190.000 de soldaţi, cu aeronave F-16 şi F-15, tancuri M1 Abrams, şi portavionul USS Abraham Lincoln.

Activiştii militanţi pentru pace şi organizaţiile anti-război din SUA, Canada şi din Europa s-au opus declanşării războiului. La Roma a fost organizat un  miting anti-război la care au participat 3 milioane de persoane, ajungând în Cartea Recordurilor ca mitingul anti-război la care au participat cele mai multe persoane.

Franţa condusă de  preşedintele Jacques Chirac şi Germania condusă de cancelarul Gerhard Schröder au refuzat să participe la război. Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, i-a avertizat pe americani să nu invadeze Irakul pentru că ar putea genera cea mai mare criză de la Războiul Rece încoace. China condusă de Hu Jintao s-a opus. Kofi Annan, secretarul general ONU a susţinut că SUA nu au niciun motiv întemeiat să atace Irakul. Bush şi administraţia sa au continuat să invoce motivul invadării Irakului privind armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein. Acesta i-a acordat dictatorului şi fiilor săi un ultimatum  de de 48 ore să renunţe la putere şi să părăsească Irakul. 

America, alături de Regatul Unit, Polonia şi Australia, au declanşat o campanie de bombardare a Irakului la 20 martie 2003. La 9 aprilie, trupele coaliţiei internaţionale erau deja la Bagdad. Saddam Hussein a fost capturat la finalul anului 2003 şi executat prin spânzurare în 2006. 

Irakul a fost democratizat, în 2005 au fost desfăşurate primele alegeri libere de la 1958 încoace, Nouri al-Maliki a devenit prim-ministru,  regimul ba'athist a fost nimicit, dar dar armele de distrugere în masă, care erau invocate drept motivele invadării, n-au fost găsite.

În 2004, Comisia pentru anchetarea atacurilor de la 9/11 a concluzionat că nu a găsit nicio dovadă privind relaţiile dintre Irakul ba'athist şi gruparea al-Qaeda. Bush a fost criticat aspru pe plan intern şi pe plan internaţional, ONU acuzându-l pe Bush pentru încălcarea dreptului internaţional. Regatul Unit şi SUA au fost acuzate că au subminat Consiliul de Securitate ale Naţiunilor Unite de către Franţa, Rusia şi China. Totuşi, Bush jr. a fost reales la alegerile prezidenţiale din 2004.

Conspiraţioniştii l-au acuzat pe Bush la aceea vreme că ar fi orchestrat distrugerea Turnurilor Gemene la 9/11 printr-o operaţiune de steag fals alături de CIA, Mossad şi Arabia Saudită, ca să invadeze Afganistanul şi Irakul şi să le ia resursele miniere (în special petrolul), însă teoriile lor nu sunt demonstrate. 

Războiul a dus la aproximativ 1 milion de morţi şi strămutarea a peste 3,3 milioane de oameni din ţară.Au fost raportate cazuri de civili ucişi de forţele americane. Pe termen lung, trupele americane rămase în Irak au confruntat mişcările de insurgenţă irakiană, dar şi gruparea teroristă al-Qaeda. Numărul  trupelor amplasate în Irak a fost de 170.000  în 2007, iar cheltuielile de război au atins suma de 1 trilion de dolari, astfel majoritatea votanţilor americani au preferat să voteze cu democratul Barack Obama în 2008 care promitea încetarea războaielor din Orientul Mijlociu. În 2011, SUA şi-au retras trupele din Irak, iar în 2014, Statul Islamic al Siriei şi Irakului, condus de Abu Backr al-Baghdadi ce s-a proclamat calif, a ocupat nord-vestul Irakului, provocând teroare. SUA au dus războiul împotriva teroriştilor ISIS de la distanţă, folosind doar aeronave, nave maritime şi drone. Forţele ISIS au fost învinse în cele din urmă, iar liderul terorist al-Baghdadi s-a sinucis în 2019 când a fost supus unei ambuscade a trupelor speciale americane. 

Situaţia Irakului s-a stabilizat de atunci. 

Care război este mai justificat? 

George W. Bush jr., chiar dacă a invocat motive greşite pentru declanşarea războiului. A fost cel mai criticat război de la Vietnam încoace.

Cert este că Bush a înlăturat un dictator periculos care a comis acte de genocid pline de cruzime. 

Războiul lui Bush din Irak a vizat ţintele baathiste şi al-Qaeda cu toate că a cauzat şi victime colaterale, însă americanii au reconstruit Irakul infrastructural şi economic.

America a eliberat Irakul de sub un regim totalitar şi i-a asigurat un viitor democratic. Irakul este acum într-o situaţie mult mai bună - irakienii au şansa de a face parte din familia planetară a globalizării, au acces la piaţa liberă, au acces la produse mai bune din import, pot avea acces la un sistem educaţional mai de calitate şi la informaţii, pot naviga şi comunica liberi pe internet, beneficiază în sfârşit de drepturi şi libertăţi după o jumătate de secol de instabilitate, din care 20 ani au fost de dictatură similară cu cea nazistă.

PIB-ul Irakului era de 32 miliarde de dolari în 2002, pe vremea când era condus de Saddam Hussein. PIB-ul Irakului democratizat în 2022 este de 245 miliarde de dolari. 

Vladimir Putin, pe de altă parte, invadează Ucraina pentru a înlătura regimul democratic care este pro-european şi aspiră să adere ţara la NATO şi UE. Scopul său este să instaureze un regim dictatorial pro-rus, aşa cum a fost în timpul preşedinţiei lui Viktor Ianukovici, şi să prevină extinderea influenţiei SUA în Ucraina prin aderarea sa la NATO şi  asigurarea unui sistem defensiv american chiar la graniţa cu Federaţia Rusă.  

Sunt materiale video că soldaţii ruşi au comis acte de agresiune împotriva civililor ucraineni, la fel ca soldaţii irakieni când au comis crime împotriva civililor în Iran şi Kuweit. Vladimir Putin se face vinovat pentru crime împotriva umanităţii la fel ca Saddam Hussein.