Irakienii vor vota duminică pentru a încheia capitolul violenţelor interconfesionale

Principala miză a alegerilor este participarea tuturor comunităţilor, şi în special a sunniţilor, care se vor prezenta la urne după ce le-au boicotat în 2005, la primele alegeri după era Saddam Hussein.

Cei circa 19 milioane de alegători vor alege 325 de deputaţi la finalul unei campanii relativ liniştite în pofida ameninţărilor al-Qaida. Un singur candidat a fost ucis (o femeie), în timp ce în urmă cu patru ani teroarea a fost atât de mare încât partidele au refuzat să divulge numele candidaţilor lor.

Potrivit ONU, rezultatele preliminare nu vor fi cunoscute decât la 18 martie, iar rezultatele finale la sfârşitul lunii.

Aceste alegeri sunt decisive "întrucât survin înaintea plecării trupelor de luptă americane", afirmă Joost Hiltermann, cercetător în cadrul International Crisis Group (ICG), din Bruxelles.

"Dacă vor apărea probleme, fraude, violenţe în certificarea rezultatelor sau formării Guvernului, calendarul retragerii americane ar putea fi afectat".

Scrutinul reprezintă un test pentru această tânără democraţie şi pentru instituţiile sale, care sunt încă departe de a funcţiona în mod corespunzător din cauza corupţiei şi incompetenţei.

"Aici nu e vorba nici mai mult nici mai puţin decât de viitorul Irakului", apreciază antropologul irakian Hosham Dawood, din Paris.

O participare puternică a sunniţilor, care reprezintă 23,6 la sută din populaţie, va reechilibra datele politice, semnificând că aceştia acceptă jocul politic în pofida pierderii puterii în favoarea şiiţilor (58,8 la sută).

"Este foarte probabil ca alegerile să consolideze poziţia sunniţilor, deşi aceştia sunt divizaţi, la fel ca şi şiiţii, iar kurzii îşi pierd treptat statutul" influent, insistă Dawood.

"În 2005 a fost un vot de identitate, iar anul acesta este un vot de utilitate, întrucât populaţia va opta pentru candidaţii despre care crede că le vor îmbunătăţi viaţa cotidiană", apreciază ministrul pentru Ştiinţe şi tehnologie, Raid Fahmi.

Pentru a se menţine la putere, premierul Nuri al-Maliki, care pretinde că a restabilit autoritatea statului de la preluarea funcţiei în mai 2006, a ales să se despartă de fosta sa coaliţie şiită, prezentându-şi propria listă, Alianţa Statului de drept.

"Victoria noastră este asigurată. Alianţa Statului de drept va fi prima şi se va detaşa lejer" de ceilalţi candidaţi, a declarat Maliki, miercuri.

Va trebui să câştige mai întâi în faţa foştilor săi aliaţi şiiţi din cadrul Alianţei naţionale irakiene şi în special a Blocului Irakian, o listă laică a fostului premier Iyad Allawi, foarte apreciat în rândul sunniţilor.

Dar, ceea ce este mai dificil, va trebui să fie capabil să formeze alianţe cu rivalii săi întrucât scrutinul proporţional nu permite formarea unei majorităţi absolute.

Viitorul Guvern va avea sarcina majoră de a relansa economia. "Acesta va trebui să rezolve cu prioritate problemele serviciilor publice, de electricitate, apă şi locuinţe", apreciază Hamed Fadil, profesor de ştiinţe politice la Bagdad.

Pentru a reuşi, Guvernul va trebui să cheltuiască în mod eficient fondurile pe care le va genera exploatarea rezervelor petroliere ale ţării. Acestea vor trebui să genereze 300 de miliarde de dolari în următorii şapte ani.

Acesta va trebui să ajungă totodată la un compromis cu kurzii pe tema dosarului sensibil legat de teritoriile disputate din nord, în special Kirkuk.