Iranul îşi alege vineri noul preşedinte

Cetăţenii iranieni vor alege vineri noul preşedinte, după o campanie electorală în care Mahmoud Ahmadinejad a rezistat cu bine criticilor rivalului conservator moderat Mir Hossein Moussavi.

Urmărește
20 afișări
Imaginea articolului Iranul îşi alege vineri noul preşedinte

Iranul îşi alege vineri noul preşedinte (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Moussavi beneficiază de o puternică susţinere în rândul tinerilor care speră în acordarea libertăţilor individuale. Moussavi, un fost premier revenit pe scena politică după o absenţă de 20 de ani, l-a acuzat pe Ahmadinejad că afectează imaginea Iranului pe plan internaţional.

În schimb, Mahmoud Ahmadinejad a continuat cu ideile "antiimperialiste", calificând Holocaustul drept "o mare înşelătorie", condamnând rezoluţiile ONU privind impunerea de sancţiuni şi afirmând că Iranul este "cea mai mare putere din lume".

Pe plan intern, inflaţia a ajuns de la 10 la sută la aproximativ 25 la sută pe an, rata şomajului a trecut de 12 la sută, iar deficitul bugetar este în creştere.

Moussavi l-a acuzat pe Ahmadinejad că a primit fonduri pentru campania electorală din partea fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani (1989-1997), care are o avere considerabilă.

Un alt adversar al preşedintelui, fostul şef al Gardienilor Revoluţiei Mohsen Rezai, l-a acuzat de concentrarea puterii. "A creat un spaţiu în jurul lui şi nimeni nu se simte în siguranţă în apropierea sa", a spus Rezai.

Potrivit AFP, preşedintele Iranului exercită o influenţă reală asupra politicii interne şi economiei, dar are prerogative limitate în materie de politică externă, în special asupra dosarului nuclear şi relaţiilor cu Statele Unite.

"Adevăratul lider al regimului este ayatollahul Ali Khamenei", explică analistul Karim Sadjadpour. În acest context, Mahmoud Ahmadinejad a încercat să îşi extindă influenţa. "Acceptă oficial limitele instituţionale, dar practică o politică de rotaţie a cadrelor", afirmă un diplomat occidental de la Teheran.

În privinţa drepturilor civice, Mir Hossein Moussavi, susţinut de Khatami, doreşte să modifice toate legile considerate discriminatorii faţă de femei, deşi sarcina pare imposibilă, în contextul în care are nevoie de aprobarea Parlamentului dominat de conservatori.

Promisiunea candidatului conservator Mohsen Rezai de a se deschide în relaţia cu Washingtonul riscă să fie blocată de ayatollahul Ali Khamenei, care a obstrucţionat tentativele similare ale fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani.

Ahmadinejad, un personaj controversat în Occident şi un populist pe plan intern

Preşedintele Iranului este un personaj controversat care s-a remarcat în Occident printr-o retorică agresivă, iar pe plan intern prin discursuri populiste.

La puţin timp după victoria-surpriză în 2005, ultraconservatorul Ahmadinejad a devenit celebru afirmând că "Israelul trebuie şters de pe hartă" şi că "Holocaustul este un mit". În plus, Ahmadinejad refuză suspendarea programului nuclear iranian, rezistând presiunilor Occidentului.

În Iran, Ahmadinejad a fost criticat pentru politica în domeniul petrolului, pentru creşterea ratei inflaţiei şi a şomajului. În vârstă de 52 de ani, Ahmadinejad este căsătorit şi are doi băieţi şi o fată.

Preşedintele Iranului s-a năsut în satul Aradan, situat la 90 de kilometri sud-est de Teheran. A crescut la Teheran, unde a obţinut un doctorat în gestionarea transportului urban.

În momentul revoluţiei din 1979, Ahmadinejad s-a înrolat în Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a regimului. Mai târziu, a devenit guvernator al provinciei Ardebil. În 2003, Ahmadinejad a fost ales primar al Teheranului.

În cursul recentelor dezbateri televizate, Ahmadinejad a subliniat că trăieşte doar din salariul de profesor, dând dovadă încă o dată de populism.

În timp ce rivalii îl consideră "imprevizibil" din cauza discursului agresiv, susţinătorii îl cataloghează drept un om care ajută săracii.

În ultimele zile, Ahmadinejad a fost aspru criticat pentru că a ridicat problema diplomelor obţinute de Zahra Rahnavard, soţia principalului său concurent, Mir Hossein Moussavi.

Ahmadinejad a instaurat un nou stil de guvernare, organizând întâlniri cu miniştrii la fiecare două sau trei săptămâni în diferite oraşe ale ţării.

În cei patru ani de mandat, i-au fost adresate 20 de milioane de scrisori de ajutor, fiind creat un serviciu pentru a le răspunde tuturor.

Hossein Moussavi, fost premier al Iranului în timpul războiului cu Irakul

Mir Hossein Moussavi, un conservator moderat, a fost premier al Iranului în timpul războiului cu Irakul.

Acest personaj discret, care se autodefineşte drept un "reformist ataşat principiilor revoluţiei islamice din 1979, revine pe scena politică după o absenţă de 20 de ani.

Chiar dacă pare lipsit de charismă, Hossein Moussavi se bucură de susţinerea tinerilor care speră într-o liberalizare a societăţii.

Născut la 29 septembrie 1941, Moussavi a fost unul dintre fondatorii Partidului Islamic care l-a susţinut pe ayatollahul Ruhollah Khomeini.

A devenit premier în 1981, la un an după atacul lui Saddam Hussein împotriva Iranului.

În timpul războiului de opt ani, ayatollahul Khomeini a condus ţara, iar Ali Khamenei a fost preşedinte. Mir Hossein Moussavi s-a ocupat în special de gestionarea economiei pe timp de criză.

În 1989, Moussavi a devenit consilier al preşedintelui Akbar Hashemi Rafsandjani, iar apoi al lui Mohammad Khatami.

În materie de politică externă, Moussavi va încerca, dacă va deveni preşedinte, să schimbe imaginea Iranului pe plan extern. În schimb, Moussavi a anunţat că va menţine linia oficială a Iranului în dosarul nuclear.

Mehdi Karoubi şi Mohsen Rezai, doi dintre rivalii lui Ahmadinejad

Reformistul Mehdi Karoubi şi conservatorul Mohsen Rezai sunt doi dintre adversarii lui Mahmoud Ahmadinejad în alegerile prezidenţiale din Iran, deşi favoriţi sunt preşedintele ultraconservator şi principalul rival al acestuia, Mir Hossein Moussavi.

Clericul Mehdi Karoubi şi-a căpătat renumele de "şeic al reformelor" pentru ideile sale în favoarea liberalizării economiei şi societăţii.

În vârstă de 72 de ani, Karoubi se numără printre puţinii care îndrăznesc să critice cu regularitate politica preşedintelui ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad. În plan economic, propunerile sale nu exclud o doză moderată de populism.

În materie de politică externă, Karoubi promovează dialogul cu comunitatea internaţională, respectând însă interesele Iranului. În anul 2005, Karoubi s-a clasat pe locul al treilea în scrutinul prezidenţial, denunţând fraude electorale.

Mohsen Rezai, 54 de ani, a comandat timp de 16 ani Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a regimului. Şi el a criticat în nenumărate rânduri politica lui Ahmadinejad. Rezai a promis să combată sărăcia, inflaţia şi şomajul, fiind favorabil unei deschideri în relaţia cu Occidentul.

Rezai a participat la campania electorală din 2005, dar s-a retras din cursă cu două zile înaintea scrutinului. Originar din provincia Khuzestan, Rezai era membru al rebeliunii împotriva Şahului Iranului înaintea revoluţiei din 1979.

La vârsta de 27 de ani a fost numit la conducerea Gardienilor Revoluţiei. După demisia din această funcţie în 1997, acest doctor în economie a servit ca secretar al Consiliului de Discernământ, un organism de arbitraj între Parlament şi Consiliul Gardienilor Constituţiei

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici