Islamiştii egipteni resping planul tranziţiei politice propus de Adly Mansour

"Fiecare provincie organizează astăzi manifestaţii şi funeralii", a declarat purtătorul de cuvânt al mişcării Fraţilor Musulmani, Gehad El-Haddad.

Mişcarea islamistă, care a îndemnat la "revoltă", a publicat o listă cu 42 de susţinători ai lui Morsi, ucişi în manifestaţiile de luni. Alţi trei ucişi făceau parte din poliţie şi armată.

Manifestaţiile au avut loc luni dimineaţa, la sediul Garzii Republicane din Cairo şi s-au soldat cu 51 de morţi şi 435 de răniţi, potrivit serviciilor de intervenţie.

Preşedintele interimar al Egiptului, Adly Mansour, a ordonat iniţierea unei anchete. De asemenea, el a emis o declaraţie constituţională cu privire la organizarea unor alegeri legislative în 2014. O nouă Constituţie va fi supusă referendumului, după ce vor fi anunţate alegerile prezidenţiale.

Dar aceste încercări de împăcare ar putea fi insuficiente: declaraţia a fost imediat denunţată de către un resposabil de rang înalt din cadrul mişcării Fraţii Musulmani.

"Un decret constituţional emis de către o personă desemnată în urma unei lovituri de stat... înapoiază ţara", a afirmat Essam al-Erian, pe pagina sa de Facebook.

Funeraliile susţinătorilor lui Morsi au avut loc într-o atmosferă tensionată, din cauza demiterii de către armată pe 3 iulie a fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi. În urma confruntărilor dintre susţinătorii şi opozanţii lui Morsi, au murit peste o sută de persoane.

Fraţii Musulmani au numit evenimentul de luni drept "masacru", acuzând luni "soldaţii" şi "poliţia", pentru deschiderea fără motiv a focului asupra manifestanţilor. Partidul Justiţiei şi Libertăţii (PLJ), organismul politic al Fraţilor Musulmani, au îndemnat la "revoltă (...) contra celor care încearcă să (...) fure revoluţia cu tancurile", avertizând că ar putea "apărea o nouă Sirie".

Armata, citată de ziarul guvernamental Al-Ahram, au insistat că anume "teroriştii înarmaţi" au atacat sediul Gărzii Republicane.

Câteva ore mai târziu, autorităţile au decis să închidă sediul PLJ din Cairo, din cauza că acolo au fost descoperite "lichide inflamabile, cuţite şi arme", potrivit unui responsabil din domeniul securităţii.

Potrivit agenţiei oficiale Mena, islamiştii au manifestat luni în mai multe oraşe ale ţării, în pofida avertizării lansate de armată. Armata egipteană a anunţat că nu va tolera nici o "ameninţare pentru securitatea naţională".

În oraşul egiptean Port-Said, situat în zona canalului Suez, câţiva bărbaţi înarmaţi au atacat o biserică, rănind o persoană, potrivit unui martor.

Principalul partid salafist, al-Nour, predominant laic, care a susţinut lovitura de stat, a anunţat că se retrage de la negocierile privind alegrea unui Guvern interimar.

În legătură cu desemnarea premierului egiptean, au fost propuse numele lui Mohamed ElBaradei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi oponent al lui Morsi, şi cel al Ziad Bahaa Eldin, economist de centru-stânga. Partidul al-Nour a estimat că aceste persoane nu sunt suficient de consensuale, iar fostul ministru al Finanţelor, Samir Radwan, a anunţat că el "consideră" la fel.

Capitalele mai multor state ale lumii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de manifestaţiile violente din Egipt.

Preşedintele american Barack Obama a îndemnat "toate părţile să dea dovadă de reţinere", iar ONU le-a chemat la dialog, subliniind că o nouă criză ar avea un "impact important" asupra evoluţiei altor state din regiune.

Washingtonul a afirmat că nu va reduce finanţarea pentru armată, în timp ce Barack Obama a anunţat că acest lucru este posibil. Israelul a cerut Statelor Unite să nu anuleze ajutorul financiar, deoarece aceasta ar putea avea un "impact negativ" asupra securităţii statului evreu.

De asemenea, Uniunea Europeană a îndemnat luni toate părţile din Egipt să "evite provocările şi amplificarea violenţelor".

Human Rights Watch (HRW) a cerut să înceteze "acţiunile arbitrare" contra mişcării Fraţilor Musulmani şi a presei care o susţine.