Israelul îşi va menţine politica evazivă privind înarmarea nucleară

"Această politică evazivă constituie unul dintre fundamentele securităţii naţionale israeliene şi Statele Unite o consideră foarte importantă. Nu există niciun motiv pentru care americanii să îşi modifice abordarea sau pentru ca poziţia israeliană să se schimbe", a declarat Ayalon, la postul de radio militar.

De peste 40 de ani, diferitele Guverne israeliene afirmă că ţara lor nu va fi "prima care va introduce armamentul nuclear în Orientul Mijlociu". Dar, potrivit experţilor militari străini, statul evreu dispune de un arsenal nuclear conţinând peste 200 de bombe atomice.

"Continuăm să spunem că Israelul nu va fi prima ţară care va prezenta arma nucleară în Orientul Mijlociu. Această politică va continua şi nicio presiune a niciunei ţări nu o va face să se schimbe", a adăugat ministrul adjunct.

Ayalon a făcut aceste declaraţii înainte de un summit la Washington, la care Obama a invitat aproximativ 40 de lideri ai lumii pentru a discuta pe teme de securitate şi neproliferare, la 12 şi 13 aprilie.

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, urmează să participe la acest summit.

Politica evazivă constituie poziţia oficială israeliană, de la adoptarea sa în 1965, data inaugurării centralei nucleare de la Dimona, în Negev, în sudul Israelului.

Statul evreu a încheiat o "înţelegere" în 1969 cu Statele Unite, în termenii căreia liderii israelieni se abţin de la orice declaraţie publică privind potenţialul nuclear al ţării lor şi nu efectuează niciun test nuclear. În schimb, Washingtonul s-a angajat să se abţină de la exercitarea unor presiuni în acest dosar.

Ca o măsură de precauţie, întreg programul este acoperit de cenzură militară, pe care presa israeliană o evită, retrăgându-se în spatele părerii "experţilor străini".

Pentru a evita orice intervenţie străină, Israelul s-a abţinut, ca şi India, Pakistan şi Cuba, de la semnarea Tratatului de neproliferare nucleară, ceea ce îi permite să nu se supună inspecţiilor Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică, cu sediul la Viena.

Niciun lider israelian nu a îndrăznit până în prezent să încalce tabuul, recunoscând existenţa unui arsenal nuclear. Dar în ultimii ani, aluziile privind acest dosar au devenit din ce în ce mai transparente, în special din partea lui Shimon Peres, actualul preşedinte, considerat drept "părintele" programului nuclear israelian, lansat în strânsă cooperare cu Franţa, la sfârşitul anilor '50.

În noiembrie 2001, Shimon Peres a recunoscut, într-un documentar difuzat de postul public de televizune israelian, că Franţa a acceptat în 1956 să furnizeze Israelului o "capacitate nucleară". "Dintre cele patru ţări care aveau în acea perioadă capacităţi nucleare, Statele Unite, Uniunea Sovietică şi Marea Britanie, Franţa era singura care ar fi putut să ne ajute", a recunoscut Peres.