Italia: Fostul premier italian Romano Prodi, candidatul stângii pentru preşedinţie

"Propunerea lui Pier Luigi Bersani privind prezentarea lui Romano Prodi drept candidat pentru (funcţia de la Palatul) Qurinal", sediul preşedinţiei Republicii, "a fost adoptată în această dimineaţă cu unanimitate de către marii electori PD", anunţă formaţiunea pe site.

Bersani a încercat un acord cu dreapta lui Berlusconi în vederea alegerii fostului sindicalist Franco Marini, însă acesta a obţinut doar 512 voturi din partea marilor electori, în primul tur, organizat joi dimineaţa, în contextul în care erau necesare 672 din totalul de 1.007.

În urma acestui eşec şi a disensiunilor din cadrul partidului său cu privire la candidatura lui Marini, liderul stângii a încercat o mişcare în forţă şi a propus candidatura lui Prodi.

Această schimbare cu 180 de grade provoacă furia dreptei, Prodi fiind unicul lider al stângii care l-a înfrânt pe Berlusconi în două rânduri în cadrul unor alegeri legislative.

Il Cavaliere consideră că o eventuală alegere a lui Prodi în funcţia de preşedinte ar reprezenta un risc suplimentar pentru el, în contextul în care se confruntă cu numeroase probleme cu justiţia italiană.

Reacţii negative din partea dreptei nu s-au lăsat aşteptate, în timp ce Parlamentul relua, la ora 8.00 GMT (11.00, ora României), operaţiunea de votare, în cadrul celui de al treilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.

"Este o opţiune care divizează", "este o alegere a rupturii", "PD a făcut în 24 de ore totul şi contrariul, are electrocardiograma complet dată peste cap", "opţiunea pentru Prodi este o rană pentru milioane de italieni", sunt doar câteva dintre reacţiile principalelor lideri din cadrul partidului Poporul Libertăţii (PdL), formaţiunea lui Belusconi.

PD, care era considerat joi pe cale să se rupă, odată cu o frondă condusă de primarul Florenţei Matteo Renzi dar şi cu o revoltă din partea cadrelor tinere din partid, a salutat prin "standing ovation" desemnarea lui Prodi.

Majoritatea necesară în turul trei al alegerilor prezidenţiale este tot de două treimi, dar în turul patru este necesară doar majoritatea absolută, adică 504 voturi.