Video Italia: O crimă comisă de un român determină Roma să adopte urgent o lege a siguranţei

Consiliul de Miniştri a decis transformarea în ordonanţă de urgenţă, cu aplicare imediată, a unui proiect de lege inclus în pachetul de măsuri de siguranţă destinate combaterii infracţionalităţii de pe teritoriul italian, care sunt dezbătute de câteva săptămâni de autorităţile de la Roma. Printre aceste dispoziţii se numără în special extinderea atribuţiilor prefecţilor, care vor putea semna ordinele de expulzare a infractorilor imigranţi, fără a avea nevoie de aprobarea în acest sens a magistraturii.

Guvernul italian a răspuns prin această măsură drastică şi imediată la scurt timp după ce a fost informat despre decesul, miercuri dimineaţă, în spitalul "Sant'Andrea" din Roma, a soţiei unui ofiţer de marină italian, Giovanna Reggiani, în vârstă de 47 de ani, victimă a unei agresiuni fizice şi sexuale comisă, din câte se pare, de un român.

Agenţii comisariatului de poliţie Ponte Milvio l-au arestat, miercuri seară, pe românul Nicolae Romulus Mailat, fără antecedente penale, suspectat că ar fi acostat-o, marţi seară, pe femeie în apropierea unei tabere unde locuiesc mulţi români şi a obligat-o să-l urmeze până într-o baracă unde a bătut-o şi a violat-o cu sălbăticie. Ulterior, el a aruncat corpul aproape neînsufleţit al femeii într-un şanţ de pe strada Tor di Quinto (Roma), unde aceasta a fost descoperită şi transportată la spital în comă profundă. Aici, ea a murit după câteva ore.

Românul a fost arestat în urma declaraţiilor unor martori oculari, printre care şi o compatrioată de-a sa din tabăra de romi din Tor di Quinto, care a chemat poliţia, după ce l-a văzut pe Mailat ducând în spate corpul femeii. În momentul arestării, el avea pe faţă diverse zgârieturi şi răni, provocate probabil de victimă, în timp ce încerca să se salveze. De asemenea, în locuinţa lui a fost descoperită geanta femeii.

În prezent, Mailat este reţinut în penitenciarul Regina Coeli, din Roma, iar magistratul care îl anchetează pentru omucidere voluntară a dispus autopsierea cadavrului victimei, care va fi efectuată joi, la institutul de medicină legală al Universităţii La Sapienza, din capitala italiană.

Imediat după aflarea primelor informaţii despre acest incident, premierul italian Romano Prodi a avut o convorbire telefonică cu omologul său român, Călin Popescu Tăriceanu, în care şi-a exprimat "durerea şi consternarea personală şi a întregului guvern italian pentru (această) tragedie, una dintre numeroasele episoade teribile de cronică neagră".

Cei doi prim-miniştri au stabilit adoptarea în cel mai scurt timp a unui plan de acţiune energică pentru combaterea fenomenelor infracţionale care au ca autori cetăţeni români, plan ce va fi urmărit de cei doi premieri şi evaluat periodic sub aspectul eficacităţii.

Pentru punerea în aplicare a unor măsuri "ferme şi adecvate", premierul Tăriceanu a decis trimiterea de urgenţă la Roma a unei echipe de experţi care să sprijine eforturile instituţiilor italiene. În acest sens, primul-ministru a transmis imediat instrucţiuni ministrului Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David.

Trei ofiţeri de poliţie, dintre care unul de la Serviciul omoruri al Inspectoatului General al Poliţiei Române, au fost trimişi la Roma, joi dimineaţă, pentru a-i spijini pe colegii italieni în anchetă.

Cei trei poliţişti, trimişi în Italia de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), vor rămâne alături de investigatorii italieni până la finalizarea anchetei, a informat, joi MIRA.

Potrivit unor surse poliţieneşti, în cursul audierilor, românul şi-ar fi recunoscut deja vinovăţia.

La încheierea reuniunii de urgenţă a Guvernului, Prodi a ţinut să precizeze: "Nu acţionăm în virtutea mâniei. Nu facem nimic diferit faţă de ceea ce am decis ieri, dar pur şi simplu grăbim adoptarea unui act normativ asupra căruia se convenise deja". El a adăugat că a avut consensul stângii radicale în adoptarea ordonanţei de urgenţă, în pofida reticenţelor anterioare ale formaţiunilor din această tabără, legate de facilitarea expulzării cetăţenilor comunitari.

La Roma, preşedintele Republicii italiene, Giorgio Napolitano, i-a transmis soţului victimei, căpitanul de navă Giovanni Gumiero, un mesaj de condoleanţe.

"Profund impresionat de barbara agresiune criminală căreia i-a căzut victimă soţia dumneavoastră, vă transmit cea mai sinceră expresie a compasiunii mele. Acest episod de violenţă atrage din nou atenţia instituţiilor asupra necesităţii depunerii tuturor eforturilor pentru garantarea siguranţei şi a bunului trai al cetăţenilor", se arată în mesaj.

Primarul Romei, Walter Veltroni, şi-a exprimat la rândul său indignarea faţă de această faptă menită să alimenteze şi mai mult valul de xenofobie care a început să cuprindă opinia publică italiană, în urma înmulţirii infracţiunilor şi agresiunilor comise de români.

"Aceştia nu sunt imigranţi veniţi aici ca să trăiască, ci o tipologie care are crima drept caracteristică principală. Nu vreau să generalizez împotriva unui singur stat: persoana care a anunţat infracţiunea a fost într-adevăr o româncă. Dar nu mă pot abţine să nu spun că atunci când 75 la sută dintre cei arestaţi provin dintr-o singură ţară şi toate incidentele au acelaşi mobil (agresiunea, apoi furtul, violul şi crima), există o problemă, care nu are legătură numai cu Roma, ci şi cu alte oraşe mari. În lipsa unor măsuri urgente, există riscul unui val de xenofobie ca acela de ieri din Madrid", a declarat Veltroni.

"Cred că Italia trebuie să ridice problema în faţa instanţelor europene. Este vorba de o problemă de natură politică: Europa trebuie să cheme autorităţile române să dea socoteală", a adăugat primarul, reamintind de întâlnirea sa de la Bucureşti cu ministrul român de Interne. "În timpul acesteia, am fost dur atât cât era nevoie, deşi unii m-au acuzat că am fost chiar prea dur", a precizat el.

"Dacă eşti în Europa, trebuie să respecţi nişte reguli. Iar prima dintre acestea nu poate fi să deschizi larg porţile şi să trimiţi mii de persoane într-o altă ţară europeană", a continuat Veltroni, adresându-se autorităţilor de la Bucureşti. El a subliniat că înainte de sosirea în masă a imigranţilor români, capitala italiană era "unul dintre cele mai sigure oraşe din lume".

"Situaţia din Roma riscă să scape de sub controlul instituţiilor", a afirmat şi Gianfranco Fini, preşedintele partidului Alianţa Naţională (centru-dreapta), care militează pentru expulzarea imigranţilor români condamnaţi pentru infracţiuni. "Nu mai sunt de folos nici reuniuni urgente, la nivel înalt, nici nobile declaraţii de principiu. Primarul şi prefectul să facă ceea ce impune legea", a cerut el.

Ministrul de Interne, Giuliano Amato, a ţinut însă să nuanţeze declaraţiile, subliniind că nu trebuie "vânaţi" românii, ci delincvenţii. Ordonanţa de urgenţă referitoare la expulzări "vrea să evite ca cele întâmplate astăzi să se repede. Noi trebuie să-i vânăm pe delincvenţi, fie ei şi români, dar nu trebuie să-i vânăm pe români", a declarat el.

"Ceea ce s-a întâmplat astăzi se poate întâmpla şi mâine, iar noi vrem să-i putem expulza înainte să se repete acest lucru", a adăugat Amato, justificând adoptarea ordonanţei de urgenţă.

Potrivit presei italiene, şeful poliţiei din Peninsulă, Antonio Manganelli, a luat imediat legătura cu omologul său român, George Popa, pe care l-a întâlnit zilele trecute la Roma, la sediul Ministerului de Interne. Cei doi au convenit, aşa cum le fusese cerut şi de către premierul Tăriceanu, să trimită la Roma un echipaj format din poliţişti români, specialişti în crima organizată şi controlul teritoriului. Aceştia urmează să ajungă în Italia în următoarele ore.

Eugen Terteleac, preşedintele Ligii românilor din Italia a declarat miercuri seara pentru MEDIAFAX, că regretă incidentul produs şi a adăugat referindu-se la proiectul de lege privind expulzarea cetăţenilor comunitari care reprezintă un pericol pentru societatea italiană, adoptat recent, că nu este un document îndreptat împotriva românilor, ci împotriva criminalităţii.

Presa electronică italiană de miercuri abundă în relatări şi comentarii pe marginea acestui incident, semnalând criza tot mai profundă generată de înmulţirea infracţiunilor comise de români, pe fondul posibilităţilor de acţiune limitate ale autorităţilor italiene, din cauza faptului că românii sunt, de la 1 ianuarie, cetăţeni comunitari şi nu pot fi expulzaţi dintr-o ţară UE decât în cazuri speciale.

"Au obţinut, luptând şi învingându-i pe albanezi, o felie importantă din piaţa ilegalităţii. Iar în clasamentul infracţiunilor, şi-au asigurat un loc de frunte în ceea ce priveşte omuciderile, jafurile şi violurile", afirmă Corriere della Sera despre imigranţii români, reamintind că potrivit ultimului raport al organizaţiei Caritas, numărul acestora a atins cifra de 556.000 de persoane, ei devenind cea mai importantă comunitate străină din Peninsulă.

"Nu întâmplător pachetul de siguranţă aprobat de Consiliul de Miniştri prevede o normă care extinde la nivelul prefecţilor prerogativele de expulzare de pe teritoriul naţional a cetăţenilor comunitari, din motive de siguranţă. O normă scrisă "ad hoc", pentru români", adaugă cotidianul.

Publicaţia menţionează că românii reprezintă 15,4 la sută din totalul străinilor denunţaţi pentru infracţiuni şi 5,3 la sută din numărul total al persoanelor denunţate.

"Criminalitatea românească se consolidează în mod tot mai preocupant, cu obiectivul de a se introduce tot mai incisiv pe scena infracţionalităţii naţionale. (...) Mafia românească pare să parcurgă în mod mai rapid etapele evolutive care au caracterizat escaladarea criminalităţii albaneze", continuă Corriere della Sera, citând ultimul raport asupra fenomenului infracţionalităţii în Italia, înaintat Parlamentului.

La rândul său, cotidianul La Repubblica, relatează despre cererea primarului din Verona, Flavio Tosi, membru al partidului de extremă dreapta Liga Nordului, ca Guvernul de la Roma să intervină imediat împotriva imigranţilor români prin ordonanţe de urgenţă, ca alternative la proiectele de lege care necesită aprobarea Parlamentului şi deci mai mult timp până la aplicare. În opinia lui Tosi, accesul românilor în Italia ar trebui blocat printr-un "moratoriu la acordul Schengen".