Jalal Talabani, reales preşedintele Irakului, îi va cere lui Nuri al-Maliki să formeze un nou Guvern

Imediat după realegerea sa, într-o şedinţă a Parlamentului boicotată de zeci de depuaţi, Talabani, de origine kurdă, şi-a anunţat intenţia de a-l însărcina pe al-Maliki, premierul în exerciţiu, şiit, cu formarea Guvernului.

"Îi voi cere lui al-Maliki să formeze Cabinetul", a declarat el, depunând jurământul în faţa Parlamentului.

A fost necesar un al doilea tur în vederea alegerii lui Talabani pentru un nou mandat de patru ani, cu 195 de voturi din 213, 18 voturi fiind invalidate.

Înaintea lui, deputatul sunnit Usama al-Nujaifi, de pe lista Iraqiya, a rivalului lui al-Maliki, Iyad Allawi, a fost ales preşedinte al Parlamentului, cu 227 de voturi, fiind anulate 68 de buletine de vot.

Acest scenariu de ieşire după opt luni de criză, pregătit în mod minuţios în ultimele trei zile, în cadrul unor negocieri aspre, consacră repartiţia etnică şi confesională a celor mai importante trei funcţii în stat: preşedintele Republicii trebuie să fie kurd, premierul şiit, iar preşedintele Parlamentului sunnit.

Însă cu puţin înainte de votul pentru alegerea lui Talabani, două treimi (aproximativ 60) dintre deputaţii Iraqiya au părăsit şedinţa, denunţând nerespectarea, în opinia lor, a condiţiilor stabilite de lista lor, la participarea acesteia în cadrul scrutinului.

"Am hotărât să părăsim şedinţa, pentru că am fost în Parlament cu bune intenţii, dar alţii ne-au înjunghiat în spate", a declarat Saleh al-Mutlaq, unul dintre liderii acesteia.

"Nu vom reveni fără garanţii internaţionale. Era prevăzut ca, după alegerea preşedintelui Parlamentului şi celor doi vicepreşedinţi, să se procedeze la un vot de ridicare a interdicţiei impuse unui număr de trei personalităţi ale Iraqiya, acuzate că au fost membri ai Partidului Baas", a continuat acesta.

Următoare şedinţă a Parlamentului a fost stabilită pentru sâmbătă.

Plasat pe primul loc al listei sale în alegerile legislative de la 7 martie, Allawi viza postul de premier, dar s-a văzut nevoit să accepte funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional pentru Politică Superioară (CNPS), o nouă instanţă cu puteri executive.

Într-un comunicat, lista sa a pus patru condiţii pentru a accepta acordul de ieşire din criză. Acestea sunt votarea unei legi de creare a CNPS, examinarea situaţiei deţinuţilor politici de către o comisie ad-hoc, oficializarea în scris a acordului de împărţire a puterii şi anularea interdicţiilor impuse unui număr de trei membri din cadrul Iraqiya din cauza presupuselor legături ale acestora cu Partidul Baas, al fostului preşedinte irakian, Saddam Hussein.

Potrivit deputatului Iraqiya Mustafa al-Hiti, preşedintele american "Barack Obama i-a dat asigurări lui Allawi că CNPS va fi un organ de decizie şi că legea care-l instituie va fi votată înaintea formării Guvernului". Washingtonul este cel care a formulat ideea CNPS pentru ieşirea din impas.

Statele Unite, care urmează să retragă cei aproximativ 50.000 de soldaţi aflaţi, în continuare, în Irak, până la sfârşitul lui 2011, au salutat acordul ca reprezentând "un mare pas înainte" şi şi-au exprimat satisfacţia cu privire la faptul că acesta cuprinde "polii majori ai grupurilor etnice şi religioase şi nu exclude sau marginalizează pe nimeni".

Deblocarea crizei politice a fost anevoioasă din cauza antagonismului poziţiilor lui al-Maliki, cuplat la funcţiile sale deşi coaliţia sa a obţinut doar 89 de mandate în acest scrutin, şi Allawi, care îşi acuză rivalul de acapararea puterii.

"În ultimele minute ale întâlnirii, miercuri, fraţii noştri din Iraqiya au adoptat o atitudine de mare responsabilitate, hotărând să participe la guvernare şi la reuniunea Parlamentului", a declarat liderul kurd, Massud Barzani.