Japonia propune Iranului să îi îmbogăţească uraniul

Potrivit cotidianului economic Nikkei, subiectul va fi evocat, miercuri, cu ocazia unei întrevederi a ministrului japonez al Afacerilor Externe, Katsuya Okada, cu preşedintele Parlamentului iranian, Ali Larijani, aflat în vizită la Tokyo.

Guvernul japonez a evocat această posibilitate în decembrie, cu ocazia deplasării în Japonia a şefului echipei de negociatori iranieni în dosarul nuclear, Said Jalili, a reamintit ziarul.

Propunerea se înscrie în eforturile depuse de marile puteri pentru a convinge Iranul să renunţe să îşi îmbogăţească singur uraniul, demers perceput de Occident şi de Israel ca o etapă către fabricarea armelor atomice.

Teheranul respinge aceste acuzaţii şi afirmă că doreşte să aibă energie nucleară exclusiv pentru obiective civile.

Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) a propus ca Iranul să expedieze în Rusia 1.200 de kilograme de uraniu slab îmbogăţit, pentru ca o parte să fie îmbogăţită la 20 de procente şi apoi transformată de Franţa în bare de combustibil destinate unui reactor iranian de cercetare medicală.

Dar Teheranul a dorit ca schimbul să se realizeze pe teritoriul său, iar cantitatea de bare de combustibil să fie echivalentă cu stocul său de uraniu slab îmbogăţit, formulă respinsă de Franţa, Rusia, Statele Unite şi AIEA.

Iranul a anunţat că a început, la 9 februarie, îmbogăţirea uraniului la 20 la sută în centrala sa de la Natanz (centru) şi că ar putea demara din martie construcţia a două noi centre de îmbogăţire a uraniului, dotate cu echipamente mai performante.

Japonia întreţine relaţii cordiale cu Iranul, al treilea furnizor al său de petrol.

Singura ţară victimă a bombardamentelor atomice, în august 1945, la Hiroshima (140.000 de morţi) şi Nagasaki (75.000 de morţi), Japonia este un avocat neobosit al dezarmării nucleare. Între un sfert şi o treime din consumul de electricitate al arhipelagului este asigurat de un parc de peste 50 de reactoare nucleare.