Javier Solana, "diplomatul tăcut al UE", se retrage după zece ani de activitate

Militanţii susţin însă că el ar fi trebuit să depună mai multe eforturi pentru a aşeza problematica drepturilor omului în prim-planul activităţii sale.

Politicianul spaniol se va retrage, marţi (1 decembrie), pentru a ceda locul primului şef al diplomaţiei Uniunii Europene, în momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Oficialul care îi va lua locul, Catherine Ashton (Marea Britanie), va avea o sarcină dificilă să îi calce pe urme.

În cei zece ani de mandat, Solana a transformat politica externă şi de securitate comună a UE din cuvinte pe hârtie într-un organism cu sediul la Bruxelles şi cu circa 800 de experţi militari şi diplomaţi care coordonează activitatea a 23 de misiuni de soluţionare a crizelor din zone fierbinţi precum Golful Aden, Darfur şi Kosovo. A reprezentat personal UE ca purtător de cuvânt şi negociator în aproape 600 de delegaţii internaţionale, străbătând peste patru milioane de kilometri.

Aceste date prezintă doar o mică parte a întregului tablou: beneficiind de un sprijin limitat din partea statelor membre ale UE, Solana s-a bazat pe carisma personală şi pe inteligenţă şi şi-a dedicat întreaga energie pentru a câştiga încrederea liderilor din ţările foste sovietice şi din Orientul Mijlociu.

În vârstă de 67 de ani, Javier Solana doarme cinci ore pe noapte şi continuă să alerge în parcul Cinquantenaire din Bruxelles. Când va ieşi la pensie, va continua să îşi ofere ajutorul în medierile internaţionale şi să "călătorească mult", a declarat cabinetul său.

Realizările lui Solana trec adesea neobservate sau apar în povestiri după mai mulţi ani. În 2001, după bombardamentul asupra discotecii Dolphinarium din Tel Aviv, el l-a convins pe liderul israelian de la acea vreme, Ariel Sharon, să amâne un răspuns militar suficient pentru a încheia un nou armistiţiu cu liderul palestinian, Yasser Arafat.

Iar în 2003, apelul de ultimă oră adresat de Solana preşedintelui moldovean, Vladimir Voronin, l-a determinat pe acesta din urmă să refuze semnarea unui plan de pace rusesc, Memorandumul Kozak, care s-ar fi soldat cu decenii de dominaţie rusească. "Avionul domnului Putin se încălzea deja pe pistă în momentul când a primit vestea", mărturiseşte ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cijov.